poezii mihai eminescu scurte

Traian Băsescu şi canicula

Mă gândesc, trecând prin curte,
Abia târâindu-mi paşii.
Dacă poartă mâneci scurte,
Unde-şi mai ascunde aşii?

epigramă de Valeria Moroşan (12 iulie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Mihai Burduja

Maestrul este plin de-nţelepciune,
Astfel încât doresc să demonstrez subtil
Că s-a produs cu aforisme bune
Din publicistica lui... Conu Mihail.

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii atent la vorbele pe care le spui, păstrează-le scurte şi dulci; nu se ştie niciodată pe care va trebui s-o înghiţi.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din iubire pentru poezii a scris poeme de dragoste.

David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

perseverenţă

Perseverenţa nu este o cursă lungă; sunt mai multe curse scurte una după alta.

definiţie de Walter Elliott
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Un lucru este arhicunoscut:
Că scurte sunt picioarele minciunii;
Dar face-ocolul lumii-ntr-un minut,
Ba chiar mai repede... ar zice unii.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul - lui Mihai Eminescu

Poetul nu e om, e zeu aparte,
Un ochi ce ne veghează din zenit,
El nu-i născut, el numai e venit
Şi viaţa lui e dincolo de moarte.

Poetul e un dar nepreţuit
Sub formă de scriptură şi de carte
Şi, cum sunt zeii celorlalte arte,
Adesea e un suflet chinuit,

Căci dorul îl resimte infinit,
Durerea unei lumi i-i dat s-o poarte
Şi sufletu-i e foc necontenit,

Când geniul lui de oameni îl desparte,
Căci prea puţin din ce le-a dăruit
Împărtăşesc în vieţile deşarte...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului M. Sorescu

Zorit cu ceea ce scrie
Să intre în veşnicie,
Dă în loc de poezii
Un volum de... insomnii.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când toate pier

motto:,, Nu spera şi nu ai teamă''
m. Eminescu

Precum presară iarna fulgi de-argint
Pe adormitul, obosit ogor,
Aşa s-or cerne-a timpului uitări
Peste necazurile care azi ne dor.

Şi-un soare pal cu faţa somnoroasă
Se va ivi pe cerul înnorat;
Anemice săruturi trimiţându-ţi,
Îţi va-ngropa prin timpuri ce-ai uitat.

De ce să plângi când te-a lovit urgia,
Când totu-i dat să suferi liniştit?
De ce suspini? Căci lacrima ni-i dată
Doar pentru râs, ci nu pentru scâncit?

Când totu-i fum, când totu-i o poveste,
De ce să sorbi doar cupa cu amar?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur (2002)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deosebirea între metoda propusă de această broşură [«Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică», lucrare care poate fi considerată prima carte de metodică din ţară] şi învăţarea rutinară şi mecanică, precum se profesează ea în genere în şcoalele noastre, este deosebirea dintre învăţământul viu şi intuitiv şi mecanismul mort al memorărei de lucruri, neînţelese de copii şi este deosebirea dintre pedagogie şi dresură... Oricât de modestă în aparenţă ar fi cartea, ea însemnează începutul unei reforme adânci în instrucţia elementară: ea a rupt-o cu dogmatismul, isvorul metodei propuse este însăşi natura inteligenţei, procesul ei de desvoltare.

Mihai Eminescu în Raport asupra cărţii pedagogice «Poveţuitoriu la cetire prin scriere»
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!