ion ratiu

Azi

Azi, când cerurile cheamă
Trupul obosit să-şi ia
Încă, veşnica odihnă,
Îngenunchi în faţa mea?!

Azi, când scormoneşti în neguri,
A te naşte din tăcere
Tu, poet de aiceberguri
Şi vulcanice poeme,

Sufocat de fumul silnic,
De dureri şi suferinţă,
Trece-ţi paşii şovăielnic!
Ia-ţi alt suflet, altă fiinţă!

Te întoarce spre lumină
Veşnic călăuzitor,
Tu, al cetelor de îngeri
Nesperat de blând păstor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţii de amor

Pătând inima şi zarea cu senzaţii de amor
Pendulând, păşim cu teamă în abstratul viitor.
Căror umbre existenţa, oferindu-le uitare
Le-a lăsat sălaşul peste nepătrunsa, trista, mare?

Trece peste noi opusul, argintaţi la tâmple, parcă
Lunecăm în neştiinţă si ne trecem ca o apă
Nu mai e cu noi în lume decât liniştea şi şoapte.
Şi, precum o draperie-ntr-un târziu, se lasă noaptea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regatul fericirii

În regatul fericirii mele,
Nimeni să mă caute nu ştie...
Oh, purtam la gât mărgean de stele
Şi-alergam prin vis, copilărie!

Prins în leagăn de lumini şi umbre
Între roze, crini şi chiparoase,
Nimeni azi paharul nu-mi mai umple
Cu plăceri şi amintiri frumoase.

Când în lacuri de oglinzi albastre
Ca o lotcă, lacrima străluce,
Numai umbra fericirii noastre
În adâncuri stranii ne va duce...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu şi Dali

Eminescu şi Dali
Se-ngânau pe ciocârlii
Şi cu fiecare vară
Legănau un veac de ţară...

Unul vorba ne alină
Şi ne-o ferecă-n lumină;
Altu-şi deapănă fiorul
Şi-n culori ne-aprinde zborul...

Eminescu şi Dali
Se-ngânau pe ciocârlii
Şi cu fiecare vară
Legănau un veac de ţară...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Calvarul năzuinţelor (2009)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Toamnă, rod bogat, când dulce-i vinul,
Mirosind a nuci şi scorţişoară,
Toamna când se-acoperă seninul
Cu nori grei, cu pătură de smoală...

Toamnă cu gutuie la fereastră
Şi copaci împodobiţi cu-argint,
Când ne bate vântul la fereastră
Şi ne cheamă albe flori de mirt.

Toamnă blândă ca o rapsodie,
Notă de tăceri te-a ispitit,
Arde, arde, arde focu-n vatră,
Toamnă, rod bogat ne-ai dăruit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cireşe la urechi şi cu fragi

Această femeie pe care
O iubeam nebun în tinereţe
S-a şters ca un semn de-ntrebare
Când mor între vârstnici poveţe

Din toate-a rămas doar consemnul
Uitării precum o nălucă
De unde şi poate, îndemnul
Cu veşnice doruri de ducă

Această femeie de care
Întreabă amintirile-mi vagi
M-aşteaptă în nopţi viitoare
Cu cireşe la urechi şi cu fragi

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mine

Înmuguresc în mine ca-ntr-o gară
Şi mă sugrumă-al roţilor blestem
Şi timpu-n infinituri se măsoară...
Ecou şi taină, repetat te chem.

Au adormit secundele-n vagoane,
Eu dorm ca un recrut pe bănci de lemn,
Valizele cu amintiri sunt goale,
Poartă doar urma vieţii de infern,

În caruselul vieţii o secundă
Mi-a încolţit la tâmplele fierbinţi,
Ne strigă infinitul, oh, ascultă!
Un semn spre începuturi să-mi trimiţi!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecare spre înalt

Cu sufletul îndoliat
Şi plin de-amărăciune,
Tăicuţă dragă, ai plecat
Şi rătăceşti prin lume.

Un înger, tată, călător...
Şi-atât eşti de departe!
Eu ştiu, de noi, că-ţi este do,
Dar te ascunzi în moarte.

Trec păsări negre... Pe aripi
Au lacrimi şi durere.
Oh, tată, înger călător,
În lume totul piere.

Pe cruce-un nume. Şi în gând
O tristă amintire...
Te întrupezi cu Duhul Sfânt
Şi eşti nemărginire...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina se scurge tăcută

Lumina se scurge tăcută
Grădina prin arborii goi
Amiaza din noi amândoi
Într-o altă grădină se mută

Rămân amintirile vagi
Misterul din ghem se deşiră
În ziua când moare o liră
Suspinul pe umerii dragi

E ora la care se schimbă
În garda reginei augurii
Şi iarăşi condorii condurii
Prin stele înalte îşi plimbă

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite strigoii

Uite strigoii, uite liliecii
Au ieşit în marginea potecii
şui, bădărani şi tărcaţi
ca nişte argaţi.

Aşteaptă să treacă
fata cu zodia seacă,
s-o ademenească, s-o fure
pentru subpământeana pădure.

Măi strigoilor, măi liliecilor,
ajunge-v-ar umbletul melcilor,
lăsaţi fata, lăsaţi bucuria
cu numele Maria.

Ştiu o babă slută,
o poiană de cucută
şi nişte gunoi:
acolo e de voi.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!