petre+tutea+am+facut

Joey: Hei, frumosule!
Pacey: Poţi merge mai departe. Nu voi spune că eşti nepoliticoasă.
Joey: În ciuda primelor impresii, nu am venit să te trag de limbă. Nu ştiu dacă zvonurile sunt adevărate sau exagerate. Sau dacă este una dintre încercările tale ciudate de a părea mai atrăgător pentru fetele mai mari. Vroiam doar să-ţi spun că înţeleg prin ce treci şi...
Pacey (râde): Nu. Mă îndoiesc că ştii.
Jen: Păi ia să vedem. Toată lumea se holbează la tine când mergi pe coridor, am văzut asta. Şuşotesc în spatele tău. Dintr-o dată îţi auzi numele în conversaţia unor necunoscuţi. Şi cât de curând vei deveni paranoic şi de vor vorbi sau nu despre tine, tu tot o să crezi asta. Imaginează-ţi cum ar fi fost dacă făceai ceva îngrozitor.
Pacey: Cum ar fi?
Joey: Cum ar fi să locuieşti cu sora ta însărcinată şi nemăritată şi prietenul ei negru, în timp ce tatăl tău e închis pentru trafic de droguri. Imaginează-ţi asta, Pacey. Chiar avem ceva în comun... Furnizăm subiect de bârfă cetăţenilor înguşti la minte. Şi din păcate tu eşti atracţia principală acum.
Pacey: Grozav. Şi ce fac acum?
Joey: Acelaşi lucru pe care l-am făcut eu... Te rogi în genunchi să apară o altă poveste mai interesantă.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capşa

În vitrinele lui Capşa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei şi urşi de şocolată
Şi tot felul de figuri.

Îngeri şi purcei de lapte,
Ouă roşii, cerbi şi pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.

Ş'a intrat domnul Costică
Un geambaş cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de şocolată!
- Da! Avem! – Şi vânzătoarea
Îi arată vreo câţiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aş vrea să fie
Albe şi cu zdrăngănele,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare la 50 de ani (Scrisă în subdialect)

Personajul nostru este,
Imaginativ, posibil,
Dar vă spun a lui poveste,
Încercând să fiu... credibil!
*****
La Socola-n sala mari
Năvălit-au moldovenii.
O vinit di-aniversari
Cunoscuţî şî... gardienii.

Mama, tata,-n viaţî încî,
Aducându-i flori şî daruri;
Mai vini şî o româncî
Ci-o chierdu-sî pi la... zaruri;

Trii amanţi - cam trecuţi;
Un prietin vechi - di cramî;
Două feti-n flori făcuţi,
Fiecari cu-a sa... dramî;

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Gigi Burlacu (30 decembrie 2010)
Adăugat de Gigi Burlacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă: Copiii

În casa mea, la catul ultim
Şi din panouri de beton,
Eu mi-am dorit un cadru intim
În camere şi pe balcon.

Să cad, împins de-o dulce lene
Într-o visare de poet,
Cu lente lunecări de gene,
Ce se apropie încet.

Dar când îmi e viaţa mai dragă,
Behăituri şi nechezări,
Cu mari stridenţe se propagă
Peste al tihnei aşezări.

Nu e o turmă jos la târlă
Şi nici cumva o herghelie,
În ţarcul căror câinii urlă
A pagubă şi sărăcie.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greierele şi furnica

Dintre fabulele care
Au avut succes odată,
Este una ce îmi pare,
Astăzi, foarte demodată,

Chiar mai mult, inoportună
Pentru-această rânduială,
Cu-o morală care-i sună
Nici ca nuca-n tencuială ;

"Greierele şi furnica"...
Lăutar, ea gospodină!...
Fac pariu că şi bunica
De-ar citi-o se închină

Fiind vremile schimbate,
Crize lungi şi barosane,
Plus că nu sunt menţionate,
Celulare, blugi, Merţane,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie mică şi foarte alintată

la ora nefastă, când trenul încărcat cu granate trece prin sângele dumneavoastră, dama de pică netoţii între picioarele sorţii citeşte (cu ceva dificultate) povestea aceasta în cafeaua cu lapte de urzică. inima de bezea ameţeşte, prostuţă şi grea, în odor de frăguţă, iar dânsa, drăguţă şi bosumflată topeşte o mărgea în apa vinovată de melancolonie, să îmblânzească floarea bolundă şi rea de begonie. dar amorul ştrengar este meşter măcelar şi despică barbar coapsa frăgezită în lichiorul amar de furnică, să o pape o pisică leneşă şi peltică. vai! căci poza din dubai, postată pe instagram, unde ea, apetisantă ca o shaworma de porţelan, ataşată de un don juan rotunjor şi bădăran, călare pe un merţan, fluturând nenumărate bancnote parfumate de yves saint laurent (să moară şi ultimul duşman) n-a primit decât un like. vai! suspină înecata în cana cu ceai de păpădie, anemia uşoară să-i fie. deşi într-un cancan se spune că un şarpe de mătase şi-ar fi făcut câteva case în sânul inuman de diafan, mustind de mirodenii păgâne şi tatutat cu şase şase şase, hashtag satan. până şi zeii îşi picură zorii printre buzele roze de dive maladive, la care ţintesc toţi muritorii fără pretenţii cognitive.
şi se mai zvoneşte că un poet de budoar, fără nicio buburuză în buzunar, ar fi decedat mortal, strivit de un poem incendiar, murdar de dulceaţă de chihlimbar, cu picioare fatale de muză mofluză. vai! ce coşmar!

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoarecele şi pisica

Un şoarece de neam, şi anume Raton,
Ce fusese crescut sub pat la pension,
Şi care în sfârşit, după un nobil plan,
Petrecea retirat într-un vechi parmazan,
Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum că domnul Raton îndată s-a gândit
Să o ia la picior, nu e de îndoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii în pământ,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt,
Începu a striga: "De ce fugi, domnul meu?
Nu cumva îţi fac rău? Nu cumva te gonesc?

Binele şoricesc cât de mult îl doresc
Şi cât îmi eşti de scump, o ştie Dumnezeu!
Cunosc ce răutăţi v-au făcut fraţii mei,
Şi că aveţi cuvânt să vă plângeţi de ei;
Dar nu sunt cum crezi; căci chiar asupra lor
Veneam să vă slujesc, de vreţi un ajutor.

[...] Citeşte tot

fabulă clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit la mine Moşu'...

Stăteam la geam pe înserat
Speram să ningă-oleacă,
(Mai mint şi eu, eram pe chat
Ca vremea să mai treacă),
Deodată sar şi mă trezesc
Cu Moş Crăciun în casă,
Îmi bagă ho, ho, ho, firesc
Prin barba lui cea groasă,
Îi spun să stea lângă cuptor
Îi dau vin fiert şi şuncă
Dar el îmi zice-un pluguşor
Scăpat ca din speluncă:
-Aho, aho, măi cetăţene
Stai şi nu te umfla-n pene,
C-am venit s-aduc ulcica
Cu-ndelemn de la bunica,
Cu făina pentru pizza
Şi cu zahăr Coroniţa
Tu dospeşte-ţi aluatul
Iar guvernu-ţi dă rahatu';....

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (22 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă cu silicoane

O vacă ce voia în ciurdă mult mai rapid să avanseze,
S-a hotărât să facă pasul, la uger să se opereze,
Să-şi implanteze silicoane umflate, grele, uriaşe,
Ce grabnic să o propulseze în topul vacilor fruntaşe.
Şi botox şi-a băgat în buze să pară tuturor drăguţă,
Ba chiar să fie invitată-n emisiunea lui Măruţă
Şi-a cumpărat botine scumpe, de la promoţie şi iată,
Că a ajuns din vaca proastă, subit, o vacă încălţată!
Ajunsă înapoi în staul, pe tocuri şi cu mers tălâmb,
De toată lumea suspectată că a ajuns să calce strâmb,
Ea a stârnit pe loc invidii şi-n loc de-aprecieri sublime,
Au început subit să curgă rapoarte, plângeri, anonime,
Ba şi insinuări voalate menite să îţi strice cheful,
Că ar avea o legătură neortodoxă chiar cu şeful.
De-atât scandal şi tevatură, noian de otrăvite şoapte,
Scăzu dramatic apetitul pentru producţia de lapte
Că s-au luat măsuri urgente şi o echipă de control,
A apărut având un frunte un bou imens, cu glas domol,
Ce a făcut doar şcoala vieţii, căci clase el avea doar două,
Dar promovase cu partidul uitându-se la poarta nouă.

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitoarea

În camera cu vedere la partea din faţa casei,
Unde lumina se frânge, iar teii umbroşi ating cu frunzele fereastra,
Fiica mea scrie o poveste.

Mă opresc pe casa scării, ascultând
Prin uşa închisă ţăcănitul maşinii de scris,
Asemănător celui făcut de un lanţ tras peste o copastie.

Deşi tânără, lucrurile adunate
În viaţa ei au un volum mare, iar unele sunt grele:
Îi doresc o călăorie plină de noroc.

Dar acum ea este cea care se opreşte,
Ca şi cum mi-ar respinge atât gândul, cât şi simplitatea acestuia.

[...] Citeşte tot

poezie de Richard Wilbur, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!