te face sa razi

Contratimp

E contratimp între a vrea şi a putea, a face,
Ce lasă gust amar de a pierde, de-a n-avea,
Când la îndemână stă noroc, dar pasă rea
Transformă orice reuşită în ghinion rapace.

E contratimp în sunet, ce dă la fad culoare,
Plictisitor lung ton, ce naşte în notă zveltă...
Cum galice poveşti, din mariaj cu celtă,
Îşi lasă un parfum de-un antic, tot candoare.

E contratimp orgoliul, nepriceput, prostia,
Când nu se vrea, ori nulul doar ştie oponenţă,
De dragul de-a fi nu la orice competenţă...
E întârzierea minţii, ce-şi face apologia.

E contratimp futilul, când doar fugar amână
Plăcerea, pentr-o clipă, speranţele tenace
Ce într-un târziu lucesc, din nou, din vechi opace...
Se reînnoind cum timp, ce întorci... cum ceas la mână.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

3 G

Pământul e
Greu,
Gestant,
Gravid,
Însărcinat,
Borţos.
Are sorocul primăvara.
În anul acesta va face băiat.
L-am supus unui ecograf 3 D:
Sufletul meu de poet
Ginecolog.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă

Din sufletul meu, o bucată,
În acest trup încorsetată,
Bântuie pe Acheron, râul tristeţii,
În aval,
În amonte,
Nu ştie dacă, în estuar ajunsă,
Unde râul e primit
De-a mării Ionice gura deschisă,
Dincolo de poartă să treacă,
Spre Tărâmul Zeilor.

Titania, regina zânelor,
Ştiind că noi oamenii, am ales
Libertatea de a încalca regulile,
Mă ceartă, reproşându-mi că
Nu am cerut permisiunea
Lui Poseidon, zeul Apelor,
Şi e posibil să-i atrag mânia,
Să-mi tulbure apele
Sau chiar să-mi înfigă tridentul în coaste.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentimentelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa care ne trăieşte

Sună ceasul ca un ciomag bubos
Cafeaua bea ţigara şi repede pe uşă
Nu uita telefonul vital supravieţuirii
Până la metrou eşti deja în reţea
Te contopeşti în marea compulsivă
Unul din milioane
Pontezi cartela identificatoare
Exişti în pontaje şi scheme de personal
Ocupi biroul ca pe o baricadă
Râzi sociopat şi pupi fundul şefului
Lucrări, situaţii, telefoane, aprobări
Deadline, isterie, o ţigară palmată pe balcon
Un sandwich înghesuit grăbit
Stai peste program să vadă managerii
Vlăguit de sine cu mintea sală de aşteptare
Fără gânduri plin de frici
Te întorci acasă în masa de plastic lichid
Un nimeni înghesuit în metrou
Garsoniera închiriată e goală şi rece
Te îmbeţi ca un câine bătut de ploaie

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişaţi-vă mai des!

Ştiţi c-avem nevoie mare,
Zilnic, de îmbrăţişare?

Ca să fim mai sănătoşi,
Mai puternici, mai frumoşi,
Să trăim o viaţă lungă,
Forţele să ne ajungă
Pentru toate câte vrem
Să le facem, să le-avem,
Pe cei dragi, să nu uităm,
Zilnic, să-i îmbrăţişăm!
Pe copii, părinţi, bunei,
Pe cei mari, pe mititei,
Pe colegi, prieteni, fraţi,
Să-i cuprindeţi, nu uitaţi!

Sincera îmbrăţişare
Răsădeşte-n inimi soare,
Bunătate şi căldură!
Nu rămâne loc de ură,

[...] Citeşte tot

poezie de Ala Mîrza Turbal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş ţese inima de-a ta

Mi-aş ţese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.

M-aş face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aş vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.

Mi-aş ţese fiinţa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiţi, pe veci, să ne iubim.

Mi-aş face timp şi din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aş inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă

[ziua a treia]

să-mi intre bine în cap.
niciodată nu suntem acolo când avem cea mai mare nevoie unii de alţii
şi asta ne face oameni.
şi asta ne face să spunem că dumnezeu ne-a creat după chipul şi asemănarea sa.

în rest nimic nou sub acest soare regurgitat.
cele mai frumoase zile sunt cele în care decupez îngeri noi aduşi din polonia.
apoi le modific aripile şi le dau o umbră discretă.
sau zilele în care sunt pompierul sam la un examen de definitivat.
educatorul întreabă ce face un pompier copiii de la grupa albinuţe răspund în cor salvează pisici.
eu mă minunez cât de greu e furtunul şi lancea inspectorii cred că sunt adevărat pompier.

altfel nimic nou de spus.
ai avut vreodată o durere care te-a ţinut zile întregi săptămâni şi te-ai obişnuit cu ea într-atât încât ai crezut c-o vei duce pe picioare tot restul vieţii iar într-o zi te-ai trezit că nu mai simţi nimic?
cam aşa e cu oamenii. ei sunt o durere cu care te-ai obişnuit într-atât încât crezi c-o vei duce pe picioare tot restul vieţii. şi într-o zi te trezeşti mai singur ca o piramidă mayaşă în jungla din guatemala.

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Se-nveşmântează-n alb Râmeţii
Şi Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeţii
Cu caii dalbi şi lerui ler

E firea-ntreagă mai curată
Şi bat în clopote ninsori
Trimişii Domnului se-arată
Strălucitori ca nişte sori

Se-mbracă lumea în zăpadă
Şi se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi şi lerui ler

O Doamne, câtă strălucire
Şi spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada blondelor iubiri

E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi taină
Dar nu se ştie, nu se ştie până când.

Prea multe păsări cardinale
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pământesc.

Îmbătrânim de fericire
Într-o mansardă fără flori
Lăsând păpuşi fără adresă
Pentru serbările din zori.

Visăm frumos aceeaşi moară
Ascunsă-n tragicul decor
Şi măcinăm aceleaşi lacrimi
Când dau părinţii telefon.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scurg...

mai am o viaţă cea netrăită
nici măcar nu ştiu ce
am fost sau
ce aş putea fi
am uitat totul
până şi plecările din mine
au rămas fără Dumnezeu

se face târziu
am ochii mici şi mă scurg...

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!