Toate rezultatele despre privit, pagina 71
Au urcat Parângul înconjurați de aburul efortului trupurilor lor vlăguite de lunga cărare pe Cârja, șchiopătând de pe vremea când vădana a sărit peste pârleaz ca să-l întâlnească pe starostele Lotrului care vămuia trecătorii până la Olt, frângându-și piciorul, spărgându-și Căpățâna, rămânândi-i numele agățat pe vărfurile din jur și pe Cârja pe care se sprijinea. Chim a privit cu teamă un nor înepenit pe coasta Șureanului, dar un pui de baci i-a arătat acestuia toiagul strgând la el să-i lase pășunatul în liniște și să nu se repeadă cu vreo ploaie plină de fulgere peste adâncimea văii că-l așteaptă la bătaie de ciomege. Garofițele albe își legănau boiurile suple peste împiestrițarea fraților pătați care se jurau făcând mătănii în fața sfințeniei Crucii pământului și a celei a Sângelui Voinicului că nu are nicio vină pe conștiință ca să poarte stigmatele pe petalele imaculate. Turmele urcau spre cumpăna cerului ca să apuce să pască din seninul lui și să se întoarcă având raze de soare între coarnele încovoiate, lăsând înapoi o urmă de lapte din ugerele pline ca trecătorii rătăciți să aflr calea spre stâna stelelor și a cometelor despletite, cu baciul străjer peste avuția sa împotriva împotriva jivinelor ca Leul, Hidra, Triton, Ursele care s-ar dedulci la frăgezimea mioarelor."
Aurel Neron în Volumul "Coridorul", Cap. xv
Adăugat de Neron Aurel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre văi
- citate despre vinovăție
- citate despre sânge
- citate despre stele
- citate despre sfințenie
- citate despre promisiuni
- citate despre ploaie
- citate despre picioare
- citate despre oi
Două inimi
Două inimi într-un singur piept, își împărțeau bătăile.
Una se satură și decide să urce sus, în cap.
Își construiește un întreg oraș, pe care îl înconjoară cu ziduri groase, din cea mai rezistentă pânză de aer.
Timpul trece...
Inima ce a decis să plece, măcinată fiind de singurătate, începe să își dea întâlnire cu prieteni invizibili; să își aducă singură ofrande; să cânte despre fericire, pentru a și-o aminti.
În fiecare dimineață, de cum se deschid pleoapele, își repetă că "știe ce face", mințindu-se fără să vrea.
Timpul trece...
Precum două păsări pe același cer, cele doua inimi nu se pot ignora la nesfârșit.
Prima ar vrea să vorbească, dar nu știe limba.
A doua ar vrea să tacă, dar nu cunoaște liniștea.
Timpul trece...
Până-ntro zi, când se oprește-n loc.
Și pentru câteva secunde, cele două inimi se privesc.
Una uitându-se în sus, cu modestie, cealaltă privind în jos, cu trufie.
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre inimă
- poezii despre înălțime
- poezii despre vorbire
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre superlative
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
Amintiri
Timpul a stat o clipă-n loc și plouă
În ochii noștrii, azi, cu stropi de rouă...
Ne săgetează amintiri și vise,
Gânduri rămase-n noi atunci, nescrise.
Ne fulgeră-n priviri întâia clipă,
Când cu sfială, pașii ni-i opream
În fața clasei și lăsam în urmă,
Lumea în care încă mai credeam.
Apoi ne-am ridicat vlăstari sub stele...
Cerneau din ochii noștrii scânteiri...
Aveam speranțe, vise efemere...
Și în minuni credeam... și în iubiri...
Când ne-am întors privirea spre vărsare,
Aceiași pași timizi ne-au însoțit
Și-același crez ne-a înălțat sub soare
Și în oglinda vieții ne-am privit.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre copilărie, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre lumină, poezii despre bebeluși, poezii despre sărut, poezii despre sărbători sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Zidul
Am construit un zid negru pentru spații albe
Ca două lumi diferite în care tu și cu mine
Puteam trăi separat.
Era un zid intern al mizeriei umane,
Aproape invizibil din exterior.
Apoi noi am căutat cunoașterea.
Eram bărbat și femeie,
Dar căutam aceeși cunoaștere.
Și am tot căutat-o până când
Nu am mai simțit fiorul în noi,
Acel fior al iubirii.
Am căutat cunoașterea în pofida iubirii,
Pâna când, într-o bună zi, am ințeles că
Fără iubire nu mai puteam trăi.
Cunoașterea nu mai avea nici un sens,
Dacă deveneam cu adevărat și definitiv
Inexistenți.
Atunci am început să căutăm din nou iubirea
Și am ințeles că trebuie să darâmăm
Zidul pe care îl construisem
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre negru, poezii despre cunoaștere, poezii despre alb, poezii despre început, poezii despre religie sau poezii despre imposibilitate
Mi-e dor de tine, om frumos...
Mi-e dor de dorul tău de mine,
Nu cel de acum, de cel ce-a fost odată,
Când gura îți rostea numai cuvinte tandre,
Ce inima-ți simțea cu adevărat,
Iar dragostea-ți era înflăcărată.
Un Romeo îndrăgostit erai din poartă.
Mi-e dor de doruL meu de tine,
Nu cel de acum, certat cu timpul nou,
De cel ce-a fost o dată de simțuri sufocat,
Când sărutările fără nesaț mă înfiorau
Și inima în pieptul meu bătea s-o spargă.
O Julietă eram, înflăcărată toată de iubire.
Mi-e dor de îmbrățișările curate,
Ce nu credeam că vor pieri vreodată,
Mi-e dor de cerul înstelat privit din iarba înaltă
Și de concertul greierilor fascinant,
(când urșii rătăciți aproape ne gâdilau în talpă)
Când Luna curioasă ne însoțea discretă.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre gură, poezii despre dor, poezii despre zile, poezii despre urși sau poezii despre umor
Mintea trebuie dezamăgită, deconspirată într-un mod sistematic. Odată ce mintea este dezamăgită ea va fi înghițită de propria-i ei depresie și astfel va sucomba în acest moment ca simplu fapt de "A-Fi" fără a ști/cunoaște. Odată recunoscută această conștiință, noi vedem implicit și fără ajutorul gândirii că de fapt, chiar această simplă prezență sau "Eu-Sunt" este Sinele cel veșnic. Odată recunoscut asta, singurul lucru care ne mai rămâne de făcut este să rămânem ca această simplitate și să nu ne mai reîntoarcem la identificarea cu gândul efemer ce apare în ea. Privit din acest punct non-dual de abia acum realizăm cât de mult miez au avut toate momentele noastre de dezamăgire, depresie, anxietate etc. care, în fapt toate erau doar încercări de fracturare a minții și de a ieși din ea. Cineva își poate pune un target foarte înalt, dar vieții nu-i pasă de gândurile noastre, și când ființa respectivă va eșua, rezultatul inevitabil va fi depresia. Dar de ce face viața asta? Vrea oare să ne rănească? Firește că nu, ea vede că mintea noastră devine de un ego matusalemic și atunci ne ajută prin eșec, să ne reîntoarcem din rătăcirea eternă a minții în frumusețea și simplitatea inimii. Doar așa recunoaștem că de fapt, suntem Viața/Sinele și nu gândul care o invadează.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre viață, citate despre ajutor, citate despre înălțime, citate despre moarte, citate despre inimă, citate despre frumusețe, citate despre eșec sau citate despre devenire
Mireasă-n flori și așteptări
M-am prăbușit în albe flori,
în rugă, în iubire, și-n privirea
de diamant a Lunii,
așteptându-te pe tine.
Mi-am împletit în zori cununa,
în rouă, în răsărit, pe părul moale
cu strălucire dintr-un aur,
furat din razele de Soare.
Am adunat petalele de floare,
în mătase, în fir, și-n poale
de rochie ce-mi cade,
pe glezne fine-n așteptare.
Toate florile sunt așezate,
în voal, în piept, și-ntr-un corset
ce strânge trupul,
cu șirete înmuiate-n lacrimile crinilor.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (26 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre Soare, poezii despre mâini, poezii despre stele, poezii despre rouă sau poezii despre rochii
M-am căsătorit...
M-am căsătorit aseară, c-un luceafăr din apus!
Ochii licăreau argintul, lumilor necunoscute
Un alai de nebuloase, de comete și-a adus,
Avea stele și planete în coroana de pe frunte!
Și-am privit cu gingășie spre făptura-i ca de ceară,
M-am cutremurat la gândul, că și eu devin o stea
Depărtarea de pământ, într-o zi poate-o să doară,
Toate-s reci! Prea mult mister! N-ar vrea oare-aici să stea?
Dar luceafăru-i etern! S-a născut pe-un alt tărâm,
N-are-n el sufletul cald, cum-e-l meu cel omenesc
Cu păreri de rău, i-am spus: unde m-ai zărit rămân!
Ce să fac eu muritoare, în castelul tău ceresc?
Nu cresc flori! Nu iese iarbă! N-ai nimic! Nici primăvară!
Ce pot ochii mei, o viață, decât noaptea să o vadă?
Voi ieși din când în când și privesc ca să apară
Stele, lună și pe tine! Tu lași dorul tău să cadă:
[...] Citește tot
poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre argint, poezii despre suflet, poezii despre primăvară, poezii despre planete, poezii despre ochi sau poezii despre nuntă
Mesia - iubitul meu
Vreau Isus să te cinstesc
Să-ți dau slavă și onoare
Numele să-ți proslăvesc
Cât voi fi aici sub soare
Glorie Isuse scump și sfânt
Îți slăvim a Ta Ființă
Al Vieții viu Cuvânt
Ce ne-mbraci în biruință
Vrem în Tine azi viața
Cu toții să ne-o trăim
Căci noi vrem Isuse fața
Sus în rai să ți-o privim
Noi ne vrem legați de Tine
Viața nouă s-o trăim
Cu ființele azi pline
De Duhtoți să te cinstim
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre Iisus Hristos
Cățel emigrant
Pe șosea, l-am văzut, hăituit de mașini,
A fugit spre-a uita sărăcia din sat,
Pe-un asfalt unde-ai lui sunt așa de puțini
Și-i vacarm, de te poți sătura de urlat.
Cei bogați s-au oprit să mănânce-n păduri
Și mâncau elegant cu tacâmul frumos,
L-au văzut și pe el, i-au privit ochii puri
Și i-au dat generos niște pâine și-un os.
Într-o zi, când trecea dintr-un loc în alt loc,
L-a lovit cineva ce grăbea către scop,
Carnea lui de bărbat a simțit că ia foc
Și s-a tras din șosea plin de sânge și șchiop.
Tot ce-avea a pierdut, nu mai simte nimic,
Ar mușca disperat porțiuni de șosea,
Dac-ar ști unde e satul lui trist și mic
Ar pleca spre-un cioban ce-l mințea și-l bătea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Volumul "Locuri comune" Editura Albatros - 1986
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre șosele, poezii despre sat, poezii despre tristețe, poezii despre sărăcie, poezii despre sânge, poezii despre păduri, poezii despre pâine sau poezii despre plâns