nu avem viitor

Bucuria-i tot mai rară

În vara asta norii-au plâns
Cu prea puţine lacrimi.
Cât a plouat, n-a fost de-ajuns
Să stingă-a noastre patimi.

Tristeţea mai greu ne apasă.
Bucuria-i tot mai rară.
Lipseşte pâinea pe masă,
Viaţa noastră-i mai amară.

Speranţa pentru viitor
E din ce în ce mai sumbră.
E blestemat acest popor
Să rămână doar o umbră.

Mai marii ţării au orbit.
Nu văd cum naţia dispare,
Cum tot românul e sortit
Să meargă peste hotare.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub sabia timpului

Plutim pe marea vieţii
Ca pe o corabie
Uneori furtuni şi uragane
Se dezlănţuie
Ca şi Damocles destinul aşează
Deasupra capului o sabie
În timpul în care anii scurşi
Cu cei ce vin se înlănţuie

Suntem neputincioşi a citi
A destinului carte
Ce taine ascunde –
Dar nu avem dezlegare
Drumul vieţii ce ni-i dat
Este aproape, este departe?!
Peste timp, peste vremi
E a noastră eternă înălţare.

poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti ?!

Îţi aminteşti, tu, din copilărie,
Când toate ne uimeau fără-ncetare,
De-acel "de ce?!", ca un clişeu zănatic,
Tot repetat pân' la epuizare?!

Îţi aminteşti de basmele prunciei,
Citite de a mamei blândă gură,
Dând povestirii mii de înţelesuri,
Doar de priveai a ei căutătură?!

Îţi aminteşti că n-aveam nicio grijă
Şi era cer senin din zare-n zare,
Iar noi, de dimineaţă până seara,
Hălăduiam prin foi de-abecedare?!

Vechi amintiri, de ştersu-le-a uitarea
Le-om retrăi în viitor cu toţii,
Cu suflet zâmbitor şi glasul dulce,
Vom desluşi noi sensuri cu nepoţii.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume de simboluri

într-o lume de simboluri
la tot pasul dai de goluri
mă împiedic mă ridic
păsările de nimic
nu le pasă ele ştiu
o comoară în pustiu

numai disperarea mută
toate lucrurile din loc
tu pe o redută eu pe o plută
după cum avem noroc

abundenţa de rebuturi
naşte alte începuturi

că e lipsă ori adaos
totul s-a născut din haos

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtună

nu-i dimineaţa
un pumn mic a strâns atâta îndrăzneală
încât
chiar dacă-n frânturi de cuvinte
nu a plâns faţa ta

ştiu!
pleopele încă-ţi muşcă imagini
ferecate-n gânduri
suspine îşi deschid aripile
şi totuşi
încă mă uit prin fereastra ultimului tău sărut
şi plec îngândurat

aveam urme de ruj pe-o încheietură
la o mână
nu-i încă deschisă încuietoarea, trecutului
trebuie să mă întorc neapărat

Meteorologul anunţă:

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le ştiu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Şi un falnic viitor.

Roşu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Şi-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi şi ne-nfricaţi eroi
Liberi să trăim în ţară
Ziditori ai lumii noi.

[...] Citeşte tot

cântec, muzica de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu pisicuţele

- Spuneţi voi, dragi pisicuţe,
Când vă spălaţi pe lăbuţe?
- Totdeauna ne spălăm
Şi numai apoi mâncăm.

Avem mare grijă toate,
Ca să fim cât mai curate.
Noi şi dinţii îngrijim
Să nu ne îmbolnăvim.

- Şi copiii dinţii-şi spală,
Dimineaţa când se scoală,
Cu pastă şi perie
Microbii să-i sperie.

Dacă sunt curaţi, e bine,
Cresc frumoşi, aşa ca tine.
Pisicuţe şi copii
Tare sănătoşi vor fi!

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Papucul păpuşii (2001)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna ţărână

Trăind, eşti doar un trecător;
Murind, omul se întoarce acasă.
O scurtă călătorie între cer şi pământ,
Apoi devenim vechea ţărâna care-am fost prin miile de veacuri.
Zadarnic vrăjitoarele cântăresc leacuri în balanţa lunii;
Fu-sang, copacul imortalităţii, s-a prăbuşit devenind lemn pentru foc.
Omul moare, oasele lui albe tac şi nu pot rosti un cuvânt
Când pinii verzi simt în ramuri venirea primăverii.
Privind înapoi în trecut, oftez; privind spre viitor, oftez iarăşi.
Ce se poate afla mai de preţ în aburii glorioşi ai vieţii?

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra vieţii

Omule! Şi tu eşti o clepsidră
Cu al tău creier decizional
Care hotărăşte şi măsoară
Tot ce-n viaţă e necesar.

Creierul, cu scoarţa cerebrală
E cântarul omenesc,
Rezolvă fără încetare
Stările de ordin sufletesc.

Multitudine de neuroni
Iau decizii la centimă,
Ei sunt hotărâtori
Pentru afirmare în lume.

Clepsidră, hotărăşti Destinul
Guvernant de neînlocuit,
Cu înălţare şi declinul
După fapte şi merit.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte şi visare

Lumina tremură în aşternutul zorilor
îmbracă în culoare Noul An
timpul rămas în calendare învaţă să tacă

liniştea are o alfel de mască
palmele cerului risipesc pulberi diamantine
peste dorurile din tăcerile curate
dincolo de singurătaţile lumii
din universul văzut şi nevăzut

alungă norii care opresc lumina
nuanţe nepământene creionează
nerostitele cuvinte cu miros de vâsc

umbrele lichefiate ale zborului îngeresc
agaţă mugurii stelari de aripile de plumb
cad peste bucăţile de suflet
umple clepsidra timpului viitor cu frumos
ca un act dorit ce îmbie la visare.

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!