sa-i fiu iubita,prietena

Am prins dor de tine, vară!

M-ai chemat la tine, vară, înfloriţi îs trandafirii,
În al tău balsam mirific mă seduci cu harul firii,
Dovedeşti a fi regina verdelui fără hotar
În grădina-ţi rai de floare, curcubeu pe sub frunzar.

M-ai atras cu dulcea-ţi rază dogorândă de la soare
Pe nisipul fin al plajei din al ţărmului de mare,
M-ai adus pe vârf de munte să-i cunosc nemărginirea
Cât cuprind cu ochii roată, codrului să-i văd nuntirea.

M-ai făcut să-ţi simt mirosul fânului abia cosit,
Roua florilor să-ţi scutur pe păşunea ce-a dospit,
Tropotind pe dealuri caii, mieii zbenguind de zor,
Limpezi ape curg la vale, reci pornite din izvor.

M-ai vrăjit cu-mpărăţia spicului ce urcă-n cer
Zvelt, triumfă şi încântă, bob de aur în mister,
M-ai poftit la o plimbare pe-o alee cu castani
Sau pe-un lac să-ţi văd plutirea nuferilor mari, bălani.

[...] Citeşte tot

poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre mărunţişuri...

Prin mărunţişuri, câte-a strâns cuminte,
Bunica, am găsit şi-o amintire,
O carte cu coperţi îngălbenite,
Purtând în ea cuvinte de iubire.

Era acolo, lângă ea,-n tăcere,
Parcă-aşteptând din cerurile sfinte
Un zâmbet şi o dulce mângaiere,
În poză, fiu de tată de părinte.

Se aşezase praful peste toate
Şi doar cuvintele-n tăceri vorbeau...
Un trandafir se scutura-n cenuşa
În care doi tăciuni mai străluceau.

Am luat în braţe ia... Şi un clopot
În pieptul meu bătea cu îndârjire...
Fusese a bunicii. Şi iţarii
Ai bunului bunic întru slăvire!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furnicuţa

Dimineaţa în grădină
Pe-o cărare şerpuită,
Fuge iute spre fântână,
O furnică prea grăbită.

- Furnicuţă, unde alergi?
Stai puţin, ce, nu mă vezi?
- Te văd, dragă frăţioare,
Cum să nu, deja eşti mare.

La fântână mă grăbesc,
Să mă spăl, să fiu curată.
Şi apoi am să muncesc,
În grădină ziua toată.

Ce furnică muncitoare,
Toată ziua-i ocupată.
Nu-i fiinţă aşa sub soare,
N-am văzut vreodată.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Alexandru Raneta (10 mai 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Trecea nagoda peste râu,
din visul adormit plecată,
lăsând licornul fără frâu
să bea jăratec din covată.
Înaripat, precum era,
s-a ridicat la cer deodată,
părea un nor de mucava
întins pe cerul fără pată.

Ea l-aştepta sub un gorun,
descântec să-i aşeze-n cale,
din mâţişorii de alun
să-i facă frâu pe nicovale.
Din ghindele căzute jos
potcoave noi să-i făurească,
s-ntoarcă râul tot pe dos,
mirată apa să descrească.

Mantaua din zefir, pe mal,
să o ascundă-ntr-o găoace

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau

Nu vreau să existe moarte pe pământ
Vreau cu pruncii-n viaţă să trăiesc,
Să zâmbesc cu fiece cuvânt
Pe care din suflet îl rostesc.

Ca un porumbel, pe-ntinse zări,
Cu o pană deschizând trecutul,
Vreau să trec prin pătura de nori
Şi să zbor în univers cu vântul.

Prin furtuni, zburând nedesluşit,
Ura nu pătează existenţa...
Singuri vom rămâne-n infinit
Măsurând cu umbre penitenţa.

Vreau vulcan să fiu, să ard mereu,
Vie ca o flacără în noapte
Vreau să fiu de-acum aceeaşi eu
Cea de-aici şi dincolo de moarte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi vii mereu în gând!

Să-mi luminezi mereu fiinţa, vreau să-mi vii pururea în gând!
A ta iubire nicicand nu am stiut-o, dar poate intr-o zi ea va sa vie,
Sa-mi dea de stire ca tot ce simt nu-i dulce amagire.
Peste-al tau chip praf de iubire am pus, sa-mi vi-n lumina pururea in gand!

Rugi tot am inaltat, sa-mi vi sa te am a sufletului stea.
Stiu ca ma vezi dar lumea ta te tine, nu poti in vis sa mi te-arati.
Te caut in trup de tarana, iubire efemera, acum ca si in multe alte dati,
Cand gandul meu pribeag te cheama, sa torni dulce nectar in inima-mi cea grea.

Ochii mi-ai pus pe-a ta icoană dragă
Şi inima-mi ai luat-o-n a ta stapanire,
Căci ceva poate-ti lipseste, in noianul tau de stele
Şi-n lumea luminata, in care sufletul ti-e acasa.

In inima n-am loc pentru un altul, pe tine te vreau pururea in ea!
Desi imbratisez trup de tarana, sunt om ce stele ar vrea s-atinga.
Vreau sa iubesc, sa fiu iubita, sa dau si sa primesc, focuri mari sa se stinga!
Pe tine timpul nu te sterge, oricate saruturi pe buze as avea.

[...] Citeşte tot

poezie de Raluca Ghiorghiscan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică din Târgu Jiu

Pocnind din praz pe lângă Jiu
Nici urmă de tristeţe,
Cu bravi olteni, din tată-n fiu,
Aprinşi de frumuseţe.

Priveşti Coloana lui Brâncuşi,
Vezi Peştera muierii,
Cum varsă lacrimi celor duşi
Pe Scaunul tăcerii.

Trec pe sub Poartă, stau la Masă
Ca sus, pe cer, o dublă stea
Perechea: mire şi mireasă
Sărutul dragostei să-i dea.

Dar tot mai sus în raiul-dor,
Când dă în suflete dezgheţu'
Îşi toarce-al cântului fuior
Prin flori Maria Lătăreţu.

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti de spus înainte de culcare

Când fiica ta îţi cere să-i spui la culcare poveşti,
poveşti de felul celor cu care ai crescut tu mare, sper că
vei folosi versiuni mai bune.

Sper să-i spui înainte de culcare poveşti în care prinţesa nu-i
doar o prinţesă, ci o fecioară-cavaler care înfruntă
balaurii acestei lumi. Sper să-i spui poveşti în care
prinţesele salvează regatul tatălui lor de la pieire.
Sper că-i vei spune poveşti în care fetele se apără singure
în faţa oricărei adversităţi.
Şi că nici monstru, zmeu sau rege-al întunericului,
nu le vor putea vreodată opri să facă ceea ce vor.

poezie de Nikita Gill, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata

Când bătea în poartă Negustorul
plânsul mă strângea de beregată:
"Tată, Tată, vinde-mă pe mine
dar nu vinde mieluseii, Tată,

să nu-i dai să-i spânzure Călăul,
să le taie gîtul cu custura:
sângele în clocot, sângele
să stropească toată bătătura...

Lasă-mi mieluseii, lasă-mi-i,
să mă duc cu ei pe lunci hoinar...
să nu-i dai Călăului să-i vândă
ciopârtiti cu barda, la cântar..."
...

poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet în spaţiu

Aici sunt, aici, eu ce-am fost smuls,
şi mă clatin.
Oare cutez? Mă arunc?

Mulţi au fost cei destoinici
acolo unde zoream. Dar acum
unde şi cei mai mici stăpânesc până la capăt,
muţi înaintea lucrării măiastre –:
Oare cutez? Mă arunc?

E drept c-am îndurat nopţi, din stânjenitul meu
trup; da, prieteni făcusem
din el, pământeanul, şi nemărginirea;
se revărsa,
suspinând, inima-i ce-o înălţăm
fără podoabe.

Dar acum, cui să arăt
că eu sunt doar suflet? Pe cine
uimeşte?

[...] Citeşte tot

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârşite, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!