Poezii despre biserica neagra, pagina 70
Statică reverie
Nu mai am niciun gând, nu știu ce-aș face, spune,
Golit de țel, de tot, mă irosesc în lene,
Nici inima-mi nu-mi bate, în artere... numai vene
Îmi recoltează simțuri, ce și ele ar apune.
Sunt parcă un inert, cuprins de-un scurs de vlagă,
Epuizat de-a face, rămas doar așteptare
Să se petreacă orice... oricum orice încercare
E-un gând, mereu rămas doar vrutul ce se roagă.
Aștept ca bila neagră -rămasă nemișcată,
Ce stă pe plușul verde să nu se încheie joc,
Sub abajur aprins, pâclit de fum- noroc,
Să cearnă etern, să fiu... și eu așa, odată...
La masa cea de taină, taina mea... a mea roată.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre simțuri
- poezii despre reverie
- poezii despre recoltă
- poezii despre noroc
- poezii despre negru
- poezii despre lene
- poezii despre gânduri
Noi, cântăreții leproși
Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac.
Din când în când ne mai ridicăm ochii
spre zăvoaiele raiului,
apoi ne-aplecam capetele în și mai mare tristețe.
Pentru noi cerul e zăvorât, și zăvorâte sunt și cetățile.
În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre,
în zadar câinii ni se închină,
suntem fără de scăpare singuri în amiaza nopții.
Prieteni cari stați lângă mine,
încălziți-vă lutul cu vin,
desfaceți-vă privirile peste lucruri.
Noi suntem numai purtători de cântec
sub glia neagră a tăriilor,
noi suntem numai purtători de cântec
pe la porți închise.
dar fiicele noastre vor naște pe Dumnezeu
aici unde astăzi singurătatea ne omoară.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre muzică
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre rai
- poezii despre prietenie
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
Blestem de mamă
De vei veni la ușa mea
De vei atinge în drum vreo floare
Tu vei pieri fără să știi
Ca demonii în neagra zare.
Îți tulbur gândurile seci
Și inima ce stă să zboare
Ca-n nopțile cu vânturi reci
Să devii una dintre fiare.
Îmi vei rosti numele-n foc
Să-mi ardă sufletul mocnit
Să fiu cu tine-n acel loc
În care timpul sa oprit.
M-ai blestemat să nu mai văd
Esența frumosului timp
Să nu pot ști și să nu cred
Că mai există anotimp.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog (26 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre noapte, poezii despre mamă, poezii despre inimă sau poezii despre frumusețe
Vreau iarăși teme
Toamna-i anotimpu-n care
Sunt în floare crizanteme
Când s-a dus vacanța mare
Și vreau iarăși să am teme.
Fără mine școala oare
N-a fost totuși plictisită,
După cum și tabla pare
C-a fost neagră, necăjită?
Clopoțelu-ntreaga vară
A stat într-un colț cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai -nainte.
Am intrat iar în viteză
Ore lungi și recreații,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracții!...
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre vacanță, poezii despre flori, poezii despre crizanteme, poezii despre școală, poezii despre viteză, poezii despre vacanța mare, poezii despre toamnă sau poezii despre ore
Întrebările zebrei
Am întrebat zebra,
Ești neagră cu dungi albe
Sau albă cu dungi negre?
Iar zebra m-a întrebat la rândul ei,
Ești om bun cu obiceiuri rele
Sau om rău cu obiceiuri bune?
Ești gălăgios și din când în când tăcut
Sau tăcut și din când în când gălăgios?
Ești un om fericit cu unele zile triste
Sau trist cu unele zile vesele?
Ești dezordonat și uneori îngrijit
Sau îngrijit și uneori dezordonat?
Și tot așa, dă-i și dă-i, dă-i și dă-i,
Și dă-i, și dă-i.
N-o să mai întreb zebra
Niciodată ceva despre
Dungile ei.
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre oameni răi, poezii despre oameni buni sau poezii despre fericire
Libertine
trăiesc din ce îmi oferă fuga
în fiecare toamnă
bum
din mine picură ceva atât de puternic
mi se lipește de față și creier
știu că urmează să fiu jupuită
de buclele mele încărcate de conștiință
sânul îmi crește precum un sky-scraper
până la virgo sug galaxii &
îmi înfig mâinile în tranșeea neagră, internă
îmi fac loc să lovesc
fata cea nouă, oarecum tăcută
din cauza pierderilor neîncetate,
o manevrez ca pe o păpușă dezertată
în fața unui singur spectator
eu sunt mâna care o despică și o aruncă mutilată,
eu sunt silueta libertine et robuste ce o atacă dinăuntru
următorului om care mișcă o să îi pun un penny în palmă
închide și strânge
poezie de Ema Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre viață, poezii despre păpuși, poezii despre creștere, poezii despre creier sau poezii despre conștiință
Noian de gânduri
câmpul se împodobește cu petalele de mac
ce frumos se coace grâul pe neprihănit ogor
iarăși simt entuziasmul fluturilor din stomac
și mi-e dor de tinerețe de amor nebun mi-e dor.
aș zbura din floare-n floare ca un fluture buimac
pe aripile vântului aș zbura până la nor
câmpul se împodobește cu petalele de mac
ce frumos se coace grâul pe neprihănit ogor.
mi-aș dori o relaxare pe portocaliu hamac
lângă pădurea de brazi traversată de izvor
și să savurez în tihnă cafeluța cu caimac
la melancolia neagră să îi rostuiesc zăvor.
câmpul se împodobește cu petalele de mac
ce frumos se coace grâul pe fericitul ogor.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre zbor, poezii despre tinerețe, poezii despre relaxare, poezii despre păduri, poezii despre nebunie sau poezii despre melancolie
Gripa legumă
O gripă cânească, porcească, păsărească
Găti carnea mea intr-o legumă
O codimentai cu pilule
Cu leacuri băbesti,.. minune
Lăuda, cotcodăcea, râma nebuna
Mai tare mă fierbea
Nu-i chip să scap de ea,.. era drăcească
O singură soluție, să vină popa să mă spovedească
Sau... să simt cum mă ințeapă cu furca
Să mă invăt cu metalul rece de coasă
In tratamentul pe fese răstignit
Cu ace lungi și dureroase,... am înviat
Și dacă la atâtea înțepături am rezistat
Când m-oi întâlni cu neagra doamnă
O singură intepătură si te ia la tratament,.. suplă
Cum cu metalul am înviat
Voi invia din nou si poate ne-om întâlni pe lumea cealaltă
Cu doctor mortea și tratament coasa
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre păsări, poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre legume, poezii despre laudă, poezii despre durere sau poezii despre draci
Albastru de Australia
sunt femeia
care nu poate trăi...
fără albastrul oceanului!
sunt aripa
care nu poate zbura...
fără azurul clar al cerului!
sunt firul
care nu poate urca...
fără seninul sufletului!
sunt inima de Lună Plină
care nu poate trăi fără ochi de vis,
și visele mele au gheare de leu,
apără zbor de lebădă neagră...
numele meu este săgeată,
albastru de Australia...
și nu am să rămân în umbră,
nu am să caut decât cerul,
la fel ca Statuia Libertății...
și zi și noapte, și noapte și zi...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre albastru, poezii despre secrete, poezii despre sculptură, poezii despre păianjeni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cioara mai neagră ca niciodată
Când Dumnezeu, dezgustat de om,
S-a întors în Paradis,
Iar omul, dezgustat de Dumnezeu,
S-a întors spre Eva,
Lucrurile păreau că o luaseră razna.
Dar Cioara... Cioara,
Cioara i-a adunat împreună,
Legând Paradisul și pământul unul de celălalt
Astfel că omul a plâns, dar cu vocea lui Dumnezeu,
Iar Dumnezeu a sângerat, dar cu sângele omului.
Apoi, cerul și pământul au plesnit la încheieturi;
Fisurile s-au transformat în cangrene și s-au împuțit
O oroare departe de de mântuire.
Agonia nu s-a atenuat.
Omul nu mai putea fi om, nici Dumnezeu, Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre sânge, poezii despre plâns, poezii despre mântuire sau poezii despre drapel