Poezii despre vorba, pagina 7
Oseminte pierdute
Iubirea noastră a murit aici.
Tu frunză cazi, tu creangă te ridici.
Atât amar de ani e de atunci!
Glicină tu, tu florile-ți arunci.
A mai venit de-atunci să v-asculte,
Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?
Voi ați rămas întorși tot spre apus,
Voi creșteți toți de-a pururea în sus.
N-o mai zăriți, din vârfuri, nicăieri?
Știți voi ce vorbă este vorba "ieri"?
La poartă, umbr-aceluiaș stejar.
Mă rog, intrând, de domnul grădinar.
Fântâna curge, ca și-atunci, mereu.
Tu curgi, fântână, pe trecutul meu.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de Marianne
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Lasă-ți trupul să-ți cadă în mine...
Lasă-ți trupul să-ți cadă în mine,
Pășește încet pe orele vieții,
Adormi ușor în urmele nopții,
Cu gândul departe de tine.
Lasă-ți trupul să-ți cadă în mine,
Nu-l scoate o viață și-o moarte,
E mort. A alunecat într-o parte;
Lasă-ți trupul să uite de tine.
Lasă-ți trupul să-ți cadă în mine,
Să-noate prin plasmă și sânge,
S-adoarmă sufletul ce-ți plânge
O vorbă rostită pe buzele-ți fine.
Lasă-ți trupul să cadă în mine,
E adormit de-o moarte eternă,
Iubito,oare vorba ta iarnă
Aduce-n trupul ce cade în mine?
poezie de Mihai Zisu
Adăugat de Mihai Zisu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciună, blană luxoasă...
Minciună, blană luxoasă,
Zâmbăreață și sfătoasă,
Dar în simțiri zdrențuroasă,
Cu limba caldă, mieroasă,
Vulpe de soi, mincinoasă,
Alergi din casă în casă,
Prefăcută în un pui de rasă,
Să-ți impui statutul tău,
Înspre tot ce e mai rău.
Minciună, esență crasă.
Vorbă veche, vorbă falsă,
Ieși din viața mea frumoasă!
Și te du cât vezi cu ochii,
Fiți-ar viața doar deochi-uri!
Să nu mai strunești pe nimeni,
Cu promisiuni de bine,
Cât mai ai viață în lume.
Minciună blană luxoasă...
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (5 iulie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns blând, dacă îl am,
E pe rană un balsam.
Vorba aspră, fără har,
E ca... paiele pe jar!
catren de Marius Alexandru
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pică pară mălăiață... în gura lui nătăfleață
N-a fost nicicând la noi în sat
O mult mai bună zicătoare,
Însă de când au tot plecat
Copiii,-n van, peste hotare,
De perii care s-au uscat,
Ca și de astă vorbă mare,
Bătrânii,-n vatră, au uitat
Vorbind la celulare,
Dar pere rumene, de soi,
Găsești cu tonele în piață,
La preț baban, în euroi,
Însă niciuna mălăiață,
Și-apoi, de-ai întreba, la noi,
Pe fiecare drept în față,
Nu-ți spune unul, nu zic doi,
Că ar fi... nătăfleață (!)
Așa c-a mai rămas "picatul"
Din zicătorea asta dură,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Doamne!
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineață devreme
să stea de vorbă cu tine și
nu s-a mai întors...
poezie de Teodor Dume din Temnița de sub rană (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasa-ti Sufletul Sa Zboare
Nu lasa nici o intristare,
Sufletul sa-l ingradeasca,
Lasa-l liber ca sa zboare,
Printre lacrimi sa zambeasca.
Nu lasa nici o durere,
Sa te tina prea mult jos,
Te ridica cu putere,
Fii mereu mai curajos.
Nu lasa nici o minciuna,
Adevarul sa-l omoare,
Vorba dreapta, vorba buna,
Va ramane in picioare.
Nu lasa ca nici un spine,
In inima-ti sa 'ncolteasca,
Fa intotdeauna bine,
Si indeamn-o sa iubeasca.
Nu lasa ca negri nori,
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru (4 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât de jos de cer
Lăsat-am vorbă vieții ca, de-am să plec vreodată,
Cu verde să îmi scalde în locul ce-am trăit
Și-n dunga de cenușă a focului de vatră
Ce-am fost, de s-o putea, un zarzăr înflorit
Să-l crească-n rămășițe cu rădăcin-adâncă
În zori să-mi scormonească statornicul veșmânt,
Iar somnul ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă,
Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând.
Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme,
Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt,
Să-mi salte fericită în trainice ciulendre,
Să bată fără milă cu verdele-n pământ,
Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută
Ce bătătură largă imi puse lângă trup,
Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă
Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce iar cântând...
Lăsat-am vorbă... ție, ce te-am iubit tăcută
Ascunși de moartea lumii, fugind de Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iubire-mi dădeai vorbă,
mă amăgeai cu cântecul,
Eu îți aduceam drept probă,
iubirea-mi cu sufletul.
catren de Dumitru Delcă (2 august 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pârtie spre poezie
Iar
pun
mâna
pe
cuvânt
Să
mă
joc
de-a
iarna
Restu-i
tăcere
(Vorba
tatălui
meu
Shakespeare)
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (1 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!