Serioase/triste despre vizita, pagina 7
Dacă mâine...
Dacă mâine ar fi sfârșitul lumii
Tot ar mai fi timp să citești o poezie,
Să privești o pasăre ciugulind la geam,
Să mănânci o savarină și să bei
Un pahar cu apă rece, de izvor,
Să treci cu vederea impolitețea altora,
Să asculți încă odată Sonata Lunii,
Să-ți amintești de vacanțele la țară
Sau de vizita la Luvru,
Tot ar mai fi timp să privești către aștrii,
Arcturus, Vega, Albireo, Altair...
Cu puțin noroc vei putea să te bucuri
Chiar de câteva stele căzătoare,
(Care din ele o fi steaua ta?!)
Timp ar mai fi să-ți faci planuri de viitor,
Care viitor?-o să mă-ntrebi,
Ei bine, viitorul acesta,
Până mâine mai e cale lungă...
Uite, ceasul abia a bătut ora zece,
(Nu, nu zece dimineața, ci zece seara)
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa (18 iulie 2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viitor
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre sat
- poezii despre ore
- poezii despre dimineață
- poezii despre vacanță
- poezii despre sfârșitul lumii
- poezii despre sfârșit
Ora de vizită
Mirosul spitalului
îmi piaptănă nările,
în vreme ce siluete plutesc de-a lungul
coridoarelor galbene și verzi.
Ceea ce pare un cadavru
este împins într-un elevator și dispare
în direcția raiului.
Nu voi avea sentimente, nu trebuie
să simt, dacă nu va fi
o nevoie urgentă.
Infirmierele calcă grațios și eficient,
aici, jos, sus și acolo,
taliile lor subțiri susținând
miraculos poverile
de dureri și-atât de
multe morți, ochii lor
sunt încă limpezi după
[...] Citește tot
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre speologie
- poezii despre durere
- poezii despre întuneric
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre stângaci
- poezii despre religie
- poezii despre rai
Ajun neromanțat
Din sus, din deal, pâlcuri se arată; pătrate strâmbe de nuiele
Sau țambre, ce abia se țin să lase dâre de căruțe,
Ce nu se văd... ba sunt, de sprijin pe la polate de căsuțe,
Ce în câte-o rână agață cer, cu fum 'n fuioare albe-albăstrele.
O ceață parcă ar da să-ntreme din țevi de monștri, cum tractoare,
Pe asfaltul plin de nume stranii, pe lucii table, Benz ori Jeep,
Ce se adună, câmpuri pline -nici cușma să ți-o pui nu-i chip-
Și se-umplu daruri, roabe pline... Mult peste deal, la strada mare!
La locul liniștei e-un molcom, parcă bătrân de atât uitat,
Doar răscolit de-un scârțâit de lanț pe roată de fântână,
Ce-o duce în spate, parcă toată pe-un lemn, spinare de-o bătrână...
Și-n aer lin ecou străbate; jertfă, un guiț întârziat.
Lumini de zâmbet colorate și bolta în depărtări o aprind
Și alaiuri, parcă toate june, se înțes la mese în grupuri șic,
Privind prin sticla străzii o lume, fără de griji... zărind un pic
Parcă un moș, ce nu-i Crăciun, cu un sac rupt, plângând cerșind.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre bătrânețe, poezii despre zâmbet, poezii despre tractoare, poezii despre tinerețe, poezii despre table, poezii despre suflet sau poezii despre noapte
Cheia lumii
Din vechiul Egipt se remarcă geografia sa egocentrică. Desenul lumii în
formă de triunghi cu un vârf în jos reunea cele două părți ale țării,
cea înaltă și cea joasă. O linie în centru îl împărțea în două. Figura obținută din această
reprezentare era cheia vieții, cheia întregii existențe. În termeni
generali nordul era bogat și sudul mult mai sărac. Marile capitale
precum Memphis, Tebas ori Alexandria înfloreau la frontieră pe malul Nilului sau
în deltă aproape de mare.
Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip.
Cu o imensă cheie a vieții făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două
temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale,
obeliscuri, statui de zei și marele bulevard incomplet cu trei kilometri de
sfincși ce unea în vechime această ultimă construcție cu cea de la Karnak.
La întorcerea spre vapor după vizita la Luxor, un grup de copii ce-i
salutau pe turiști, urmându-i pe aleea ce coboară până s-ajungă la
portul înflorit, au făcut un cor în jurul nostru. Fetița cea mai mică, cu un
chip frumos ca fața lumii când se trezește, s-a apropiat de fusta mea. Din Egipt
mi-am adus amintirea acestor obraji iluminați, am mers să caut
zborul incredibil al ciucurilor roșii ce înfloresc în salcâmi, și am găsit
fructul seminței pe care am plantat-o ca un sărut, și am făcut-o să crească, precum o
cheie a vieții, în
[...] Citește tot
poezie de Rosa Lentini, traducere de Eugen Dorcescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori, poezii despre Egipt, poezii despre țări, poezii despre înălțime, poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre turism, poezii despre sărăcie sau poezii despre sărut
Mama
Între mamă și fiu, nepotrivirea-i totală, ingrată,
mai ales dacă-i unic feciorul și-adult,
el e ultimul bărbat pe care ea ar vrea să-l dea gata,
cu eleganța, cu farmecul ei de demult.
Când mama, ușor, pe marginea patului meu se lasă,
după ce și-a scos din picioare șoșonii ei uzi,
din tristele-i buze, aud intrebarea cumplit de duioasă:
"Ce-i cu tine, băiatul meu? De ce nu m-auzi?"
Dar nici duioșia asta nu stoarce răspunsu-așteptat,
până când, ca dintr-o prăpastie mă extrag, încă viu,
bolborosind: "Toate-s în regulă... și-apropo, arăți minunat!"
Ah, mincinoasele legi ale jocului dintre mamă și fiu.
Oare chiar nimic n-am de spus mamei, cu toate că ea,
pentru mine, ca sclavii, spinarea prin vreme și-a frânt?...
Mă ascund în clișee: "Hai calmează-te! Ce va fi, vom vedea!"
Ar fi multe de spus, dar mi-e milă de ea. Nu mai scot un cuvânt.
[...] Citește tot
poezie de Evgheni Evtușenko din Mierea târzie (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre sclavie, poezii despre tată, poezii despre prăpăstii, poezii despre picioare, poezii despre nevinovăție sau poezii despre minciună
Itaca
În vreme ce ridici velele pentru Itaca,
Speră să ai parte de un voiaj lung,
plin de aventuri și de descoperiri.
Iar de Lestrygoni, de Ciclopi,
De Poseidon cel mânios nu te teme:
nu-i vei întâlni pe drumurile tale
atâta vreme cât gândurile îți sunt înalte și încrezătoare,
cât un entuziasm tânăr și năvalnic
îți electrizează spiritul și trupul.
Lestrygonii, Ciclopii,
Poseidon cel sălbatic nu-ți vor ieși în cale
decât dacă-i chemi tu în sufletul tău,
decât dacă sufletul tău îi aduce-n fața ta.
Speră să ai parte de un voiaj lung.
Poate vor fi multe dimineți când,
cu mare bucurie, cu tânără încântare,
vei intra în porturi pe care le vezi pentru prima oară;
poate te vei opri în colonii feniciene
să cumperi lucruri fine,
[...] Citește tot
poezie de C.P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre încredere, poezii despre trup și suflet, poezii despre senzualitate sau lecții de engleză
Frau Merkel...
Frau Merkel,
Vă salută necăjitul, despuiatul și totuți mândrul ciob al unui protocol
Ce ne-a trecut pe-o hartă hașurată ca noțiune de moldovenesc popor
Și uite de atunci din trei'ș'nouă eu nu mai am nici liniște nici loc
Indiferent de ninge sau de plouă pe umbra spuzei mele de noroc...
Dar dat fiind că-n optzeciș'nouă Gorbachev de Kohl a fost convins că nemții sunt o țară
Tot stau și-aștept ciocanul altui Ribentrop pe Holocaust-ul meu rusificat de nicovală...
Și astăzi vreau să înțeleg cam care-i scopul ce-l urmăriți în Chișinăul nostru sumbru
Sau vreți chiar să vedeți cu ochiul propriu povestea de succes ce lasă-n umbră
Multiplele legende și balade legate de urmașii celor care
Se spune că-s veniți de prin Pleiade și sunt speranța lumii viitoare...?!
Sau poate vrei să vezi copiii și nepoții ai celor dintre multele femei
Ce fost-au violate de armate roșii când bolșevicii fugăreau naziștii tăi
Sau ai dorința să discuți cu strănepoții acelor ce-au rămas ca santinele
Să-și apere și comunismul, și toți hoții, să ne sugrume visele rebele...?!
Sau poate simți nețărmurita nostalgie și porți un sentiment imens de vină
Că prin tratat cu-ai tăi s-a rupt din România... și Basarabia și dulcea Bucovină
Și nu degeaba vii cu vizita de Stat, c-o zi înainte de aniversarea banditească
A protocolui secret ce-a parafat că Basarabia-i republică rusească
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (18 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre republică, poezii despre ochi, poezii despre apărare, poezii despre Rusia, poezii despre Moldova, poezii despre învățătură, poezii despre visare sau poezii despre vinovăție
Bogata de Jos - mireasmă ardelenă
- poem din Ardeal -
m-am născut în Bogata de jos
un sat ca floarea din Ardeal
c-un chip plăcut așa frumos
ca un ficior gingaș pe-un cal
un sat frumos Dintre Hotare
și până sus la Fântânele
să-ți tai prin el când vrei cărare
ca-n zbor de scumpe rândunele
ca ploaia care în șiringi
din Lorniț parcă se abate
de vârful lui să te atingi
cu zâmbete nenunărate
aici pe-o aripă de vis
eu mi-am trăit copilăria
la miei și oi când tata m-a trimis
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 noiembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre Transilvania, poezii despre foc, poezii despre copilărie, poezii despre apă, poezii despre Soare sau poezii despre vecini
Marea palidă
Port între buze viața unui ou
și între pleoapele încă închise algele plânsului,
numai pustiul cunoaște această teribilă ploaie
trecând odată cu păsările prin oasele feței,
numai pustiul cunoaște această zăpadă amară
în fiecare palmă deschisă, în umerii rupți,
în fiecare gură a inimii.
Port încă în degete fumul, cuțitul și floarea,
pielea cadavrului dulce ca brațele nopții,
fruntea lui de ciorap de mătase,
baia umplută cu voaluri de frunze
unde mâinile lui atârnă în apele mării.
Nu am costum mai frumos, nopțile vara,
port pielea lui transparentă pe umeri,
cu zâmbetul scos peste o mască lichidă
asemenea părului rezemat de o stâncă
plimb corpul tău risipit în genunchii prăpastiei
și pașii pe care îi pierd se continuă cu umbrele pașilor.
[...] Citește tot
poezie clasică de Paul Păun din Marea palidă (15 mai 1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre păsări, poezii despre creștere, poezii despre zoologie, poezii despre păr, poezii despre negru sau poezii despre animale
Articole culturale referitoare la vizita
- Efterklang revin în concert la Bucure?ti
- Nocturnă muzeală ?i lansarea Bursei Funda?iei Bonte pentru cercetarea patrimoniului Muzeului Na?ional de Artă al României
- Petrece?i Ziua Na?ională a României în compania artei!
- MNAR deschide spa?iile istorice ale Palatului Regal pentru centenarul Regelui Mihai I
- Răpirea din Serai
Mai multe articole despre vizita la Blog.Citatepedia.ro »