Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

virus

Poezii despre virus, pagina 7

Dincolo

Îngeri stângaci îmi dau târcoale
Încercând anapoda să-mi prindă zvâcnirea moale
Nimic în mine nu mai tresare
Sunt doar o mișcare trecătoare
Care nu-și mai are rost în nepăsare
Totul, eu, pierzându-se în altă zare

Poveștile-s luate de valuri reci
Peste-a căror parfum tu treci
Un burete uscat șterge viitorul
Gol în al meu crunt țel
Că-s doar un acid
Un alt virus insipid...
Găsit-ai antidotul în sfârșitul negru?
Cu zâmbet mă despart de-un trai terestru
Să vă las să fericiți în urma-mi uitată
Să ard viața-mi acru pătată

Un "tată" savurează inexistența-mi vie
O "mamă" mă reneagă, îs doar amorțită fobie

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ana Maria BrezeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Elena Chindea

Credendo vides

cu un piron furat din praful Golgotei
în aripă ni se bate ordonanță în pietrele cerului
sub nici o formă și speță
să nu ne zidim trupul

precum Socrate
noi tocăm între dinți semințele zborului
scuipând sudalme cu pumnii strânși izbim o pleoapă de plumb
într-o horă de șchiopi ne prinde destinul și nu ne dă drumul
dacă voluntari în morga luminii cu piepturi deschise
bisturiului nu-i vom săruta tăișul

nu vom putea renega fără tribut sângeros această noapte
atât de greu așezată pe umerii tuturor

o armată de îngeri s-ar putea Rubiconul decimați
să ne treacă
între oase și carne
sufletul va bătea pene de aștri
cu mirare ne vom spăla pe față cu aproapele nostru

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andreea Văduva

Pamflet în izolare

Foaie verde de cicoare,
De când stau în izolare,
Am ajuns să cred, parol,
(Vă zic franc, fără ocol!)
Nu-i virus pă lumea asta,
Mai al dracu' ca nevasta!
Ziua-ntreagă? Taca-taca,
... De i s-a pocit și moaca!
Mereu calcă, mereu spală,
Mereu mestecă prin oală,
Musai, timpul să-și ocupe,
Îmi ia chiloții... mi-i rupe...
Și-apoi, să vedeți, nebuna,
Râzând, coase, căpcăuna.
Mă trimite... să-i fac piața,
Îmi pune-n primejdie viața,
Fără mască, sau mănuși,
Parc-ar vrea să crăp acuș.
"Tu? Nu iei nici o Corona!",
Zici c-a studiat la Sorbona.

[...] Citește tot

pamflet de din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara și virusu

A-nceput să-nmugurească
Pomii iarăși prin grădină
Unii chiar să înflorească
Căci e soare și lumină

S-a-ncălzit și pe afară
Primăvara a venit
Să ne mângâie acum iară
Domnul cum a hotărât

Înverzesc și se albesc
Multe locuri azi în jur
Din pomi mulți azi înfloresc
Aerul — e tot mai pur

Primăvara ne topește
Ochii astăzi și privirea
Chiar pădurea înverzește
Clătinându-ne amintirea

[...] Citește tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Aștept un semn

Un arc încordat în noapte, ce nu-si atinge ținta,
A omorât decât durerea, dar nu și inima,
Iar eu, rămas, o ținta în aer liber,
Un zombi fără virus,
Un îndrăgostit contagiat de febra dragostei,
Totuși un om... dezamăgit, ce încă n-a murit.
Inima îmi este camuflata, într-o vesta anti glonț!
Tu glonț, tras într-un butoi cu explozibil,
Ce a produs o explozie memorabila,
In filmul vieții mele...
Ca un pistol cu amortizor,
Inima-mi coboară în decibeli,
Ascunzându-ma în durere,
Zgomotul nopții, îl transforma in șoaptă,
Zile fără sfârșit, mai mult sau mai puțin complicate...
Jungla a tăcerii, abis al durerii...
Va cobora vreodată vre-un înger pe pământ?!
Voi găsi iubirea de mult visata?!
Când si cum, vei ști doar tu,
Cheia temniței mele... în care m-ai închis.

[...] Citește tot

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamne, în tine ne-am pus speranța

Doamne,
în tine ne-am pus speranța,
de virus să ne aperi viața.
Grija noastră Tu o porți.
Ajută-ne Doamne, că poți!
Ajută-ne Doamne să trecem
mai ușor peste necaz!
Ajută-ne ca să ștergem
lacrimi, de pe-al nost' obraz.
Scapă-ne de grea urgie
ce s-s-întins pe tot pământul.
De groaznica pandemie
care ne-atinge de-a rândul.
Ajută-ne să revenim!
Viața să-și urmeze cursul.
Din suflet îți mulțumim
dacă vom primi răspunsul.
În genunchi, seară de seară,
te rugăm să ne salvezi.
Înlătură crunta boală,

[...] Citește tot

poezie de (31 martie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul acela

Omul acela devenise turbat,
Deși semăna cu un iepure cast,
Domnula spus, și un iepure chiar
Poate să crească mai sus de-un măgar,
Poate să crească mai sus de-un mamut,
Pirus și virus ce multe-au făcut?
Iar un balaur lovit de amor,
Va înceta a fi carnivor.
Uitați de concluzii și de ocluzii,
Chiar și un vierme are iluzii.
Unii se fură pe alții, apoi
Vor circula sub asfalt, pe sub noi.
**********************************
Mergeam pe cărare, ușor tropăind,
Iese în cale-un broscoi de argint,
Ce faci matale, mă-ntreabă direct,
Eu îl știam pe broscoi mai decent,
Timid i-am răspuns, maiestate, credeam
Că nu mai avem brosvoi de metal
și încă de-argint, ai poate supuși?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Slavă Doamne,îți cântăm

În aceste zile, când întreaga omenire se află la cumpăna vieții, când nori negri aduși de covid 19 (corona virus)au întunecat mapamondul, și noi, românii trecem prin momente grele.
Astăzi, în România, lampa în care sălășluiește Duhul Binelui, se stinge încet, încet.
Pentru veșnicia nației, pentru liniștea și securitatea neamului, în anul de grație 2020, noi românii, va trebui să îngenunchem la Poarta Păcii Pământene.
La Poarta care ne deschide drumul către cer, unde bunul Dumnezeu poate hotărî soarta noastră.
În fața acestei Porți, să înălțăm rugăciune pentru izbăvirea neamului românesc și al întregii lumi, de groaznicul măcel care a cuprins pe toți muritorii.
Doar mila lui Dumnezeu ne mai poate salva de această cruntă maladie.
Îndură-te Doamne de noi!
Suntem săraci, plini de nevoi.
Răul pe toți ne-a cuprins.
Aproape că ne-a învins.
Înlătură Doamne acest rău!
Dă-ne ajutorul Tău!
Că Tu ești atotputernic.
Scoate-ne din întuneric!
Nădejdea noastră e la Tine.
Adu-ne în viață bine!
Din nou lampa să se-aprindă,
În luptă s-avem izbândă.
Binele să însoțească
Viața noastră pământească.

[...] Citește tot

poezie de (25 martie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țară în ipostaze

Dragostea de pământ de țară rămâne o pururea ascunsă,
Nesimptomatică, cum codul de-un virus înglobat în genă,
Un saprofit ce-ți ține hang cât simbioza-i nepătrunsă
Și-un neștiut, ori cunoscut, pretinde loc... o alergenă.

Se poate rupe doar liant, când pasul calcă în afară
Și duce trup pe alt tărâm, mințind pe minte că-i la fel,
Iar mintea-și spune că-i doar tren, ce s-a oprit în altă gară,
Poate o haltă, o escală, cum pușca în pace... pe-un rastel.

E-un dedesubt dogoritor, cum magma sufletului, caldă,
Ce poate plânge în ochi de lavă când s-a strâns, doar insurmontabil
Și, vrea să curgă, să atingă marea, iubirea ce i-e scaldă,
Să-și răcorească mădulare de-atât visat... în sol instabil.

E loc și mamei adoptive, ce primitoare crește pui,
De-i mic, ori mare și-l adoptă și-i face leagăn, fără lanț,
Doar să se avânte, că-i o doică ce alăptează orișicui
Și-și pune cald sân la bătaie și pat, culcuș... în loc de șanț.

[...] Citește tot

poezie de (7 mai 2014)
Adăugat de Daniel AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Măgarii ziariști și virusul inventat

S-a întâmplat s-ajungă în ogradă,
Un virus inventat, ce da din coadă
Ca orice animal, dar nevăzut,
Înspăimântând tot satul, cum a vrut
Guvernul unui lup corcit german,
Care-și dorea puterea mai avan
Decât i-o adusese lui la bot
Bovinele chemate-n sat la vot.
Și se plimba Covidul, c-așa-l cheamă,
Făcându-i guvernanții și reclamă
La televiziuni de ei plătite,
Să bage spaimă mare între vite
Și să le-ndemne-n fiecare clipă
Să se ferească de-acest soi de gripă,
Purtând pe bot o mască protectoare;
Mai mult, să nici nu iasă la plimbare,
Să stea închise-n grajd, să nu mugească,
Iar dacă ies cumva, să poarte mască.
Și-atunci măgari din presa mituită,
Cu răgete-ncepură să emită

[...] Citește tot

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 7 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook