Poezii despre viata e grea, pagina 7
Rondelul corupției
Este fapta de corupție
Plaga grea a societății,
Face mare rău cetății
Și un vid în Constituție.
Liber frâu să-i dea dreptății
S-a făcut o revoluție,
Plaga grea a societății
Este fapta de corupție.
Facem uz de intuiție
Ca ideea demnității
Să troneze în justiție,
Colapsul onestității
Este fapta de corupție
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul versului
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
și fiecare clipă îmi pare-o nestemată
cu elan înaripat explorez universul
în baia de lumină mă scufund câteodată.
când e grea tristețea și mă apasă stresul
mă ascund în rapsodia sufletului fermecată
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
nu strivesc cuvântul nicicum, niciodată.
nu am regrete mari iubirii-i știu demersul
face inima să cânte melodia minunată
coșmarelor din noapte le-am găsit reversul
îl cerșesc pe Dumnezeu cu credință destinată.
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
și fiecare clipă îmi pare-o nestemată.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceașca de cafea cu apă grea
Colegul meu nebun din tinerețe,
Cu nume de-împărat roman,
Inconștienți intram în bătrânețe,
Ți-aduci aminte, Adrian?
Din prima ceașcă de cafea mortală,
Cu primii stropi de distilat,
Din româneasca sarjă capitală,
De apă grea, noi am gustat.
Sunteți nebuni, o să muriți devreme,
Voi n-aveți minte nici un pic.
Și sunteți purtători de anateme,
Caimacuri negre de ibric.
Voi știți cât e de pură apa asta?
Doar un egal mai are pe pământ!
Cum v-a intrat în oase azi năpasta?
Cum ați făcut cu moartea legământ?
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e tot mai grea suflarea
... mi-e tot mai grea suflarea si pasii tot mai grei
si nu-mi mai vad cararea din umezi ochii mei
impleticiri de randuri tot staruie domol
s-alinieze ganduri prin craniul meu gol
iar inima imi bate ba straniu ba agale
ba spuza de jaratec, ba bolovan la vale
si manile in tremur s-arunca tot mai des
cum s-aruncau pe vremuri - din zeluri in exces
din labirint de riduri ma zbat sa ies cumva
la luminis de ziduri pecetluit pe nea
de trista caruntete sfidand singuratati
si insasi sensul vietii - rupand-ul in bucati
si naibii nu mai vine nici moartea sa ma ia
desi a fost in fine intreaga viata mea
alaturi, langa mine, la zvarlituri de bat
pazind, repet in fine, nu sensuri ci bucati
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (19 aprilie 2017, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împăcare cu Dumnezeu
Cu sufletul mustind de împăcare
Brodează-mi, Doamne, trena de greșale!
Revarsă, Tu lumină, Împărate!
Eliberează neagra vieții noapte!
Din răsăritul Crucii - cânt de jar,
Inimii mele, Doamne, fă altar!
Alungă noaptea diavoleștei uri!
Fă oamenii din lume mult mai buni!
Precum Iisus primindu-și crucea grea
Ducând-o pe Golgota spre-a ne elibera,
Fă crucea noastră până la sfârșit
S-o ducem demn precum ne-ai hărăzit!
S-au prăbușit în noi iubiri, castele...
În lumea asta-s lucruri tot mai rele.
Îngenunchem plângând la crucea Ta
Și te rugăm: "Doamne, nu ne lăsa!"
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât soare mai există
Când soarta te apasă,
Și viața îți este grea,
Când sunt dureri ce lasă,
Tristeți în urma ta,
Privirea îți îndreaptă,
Spre Ceru-nalt și Sfânt;
Cât soare mai există,
E un rost pe acest pământ.
poezie de Stelian Daniel
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda vremii
După ploaia de argint,
De când haina s-a-nvechit,
Fără de bani în portmoneu
Mă uit mai rar la chipul meu.
Nu port oglindă-n buzunar
Doar am băltoace-n trotuar...
Cât n-aș deplânge soarta grea
Că n-am ajuns în viață stea,
Azi, netezindu-mi părul blond,
Duc crucea mea... de vagabond.
poezie de Mihai Cucereavii (8 noiembrie 2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sonet pentru David
Mă supăr tare și-l desfid
Și chiar îl sudui de toți sfinții,
Pe-acela care,-n noaptea minții,
Îi stă în cale lui David...
E lung pământul și arid,
Din ce în ce-s mai scumpi arginții,
De viață tragem cu toți dinții
Și mai schimbăm câte-un partid.
Însă, oricât de grea mi-e viața
Și-oricât mi-e traiul de acid,
Când vine, Doamne, dimineața,
Și-mi văd nepotul, pe David,
Din cale-mi fuge, iute, ceața,
Și-s mai bunic, și-s mai... valid!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea de-o clipă
Colindă-mă, iubito, cu miile de fluturi
În soarele acesta de foc și de pârjol,
Dar lasă-ți pleoapa albă, pârleaz dinspre-ntuneric,
Să lumineze zorii când noaptea-mi dă ocol.
Și mieii dimineții să pasteleze plaiul
În liniștea de azi și, poate, cea de mâine,
Când inima, ce bate în pieptul tău, rescrie
Volute de lumină și miez dospit de pâine.
Tu vii dintr-o baladă, sortită grea risipă,
Ca să renaști prin cântec aleasă melodie.
Colindă-mă, iubito, cu miile de fluturi
Prin viața mea de-o clipă și dorul - vesnicie!
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adăpost
De tăcerea e mai lină ca marea,
Și în viața ta nu sunt toate ok
Tot ce ai de făcut e sfidarea,
A ce-i trist și fără de temei!
Nu vreau să trăiesc înc-o dată
Tot ce viața râzând mi-a luat,
Îi văd plânși, pe mama, pe tata,
Si iubita ce-un sărut mi-a furat.
Acum sunt singur în astă lume,
Iar povara îmi e tot mai grea
În gâtlej simt colții unei pume,
Perfid mă sufocă lumea cea rea.
Nici nu vreau să calc jurăminte
Nu am de gând să rămân dator,
Merg cu grijă printre morminte,
Să-mi odihnesc trupul cel gol.
[...] Citește tot
poezie de Alex Dospian (21 iulie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!