teme

Tulpina

-Ce-ai face fără mine
Singurătate vie?
Aleargă si se joacă
Mii raze pe câmpie
Hai vino nu te teme
E jocul meu si-al tău
Si nimeni n-o să ştie
Că-n inimă-s doar eu

De este frig si iarnă
Sau soarele fierbinte
In ochi imi eşti icoană
La fel ca inainte
Pe rani mi-ai pus lumină
De ghimpi m-ai curăţit
Eu sunt doar o tulpină
Tu floarea ce-a iubit

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitatea

Desi te lupti sa fii perfect,
Stiu ca te ascunzi, si teama
Te tine-n lanturi, te framanta,
Si -i foarte trist ca nu -ti dai seama.

E foarte greu sa fii cum vrei,
E multa munca, multa truda,
Si-i si mai greu cum te vor ei,
Si-ai vrea sa strigi dar cin' s-auda?

Desi iti vezi multe probleme,
In ochii mei tu esti perfect,
Fii fericit si nu te teme,
Naivitatea nu-i defect!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

După iubire

Nu mai există nicio magie
Suntem ca doi străini care tac
Nu mai îmi faci niciun miracol,
Nici eu nu-ţi fac.

Tu ai fost vântul, eu am fost marea
Însă splendoarea a dispărut
Iar acum sunt ca o băltoacă
Pe-un ţărm pierdut.

Dar deşi balta nu se mai teme
Nici de furtuna cu valuri buimace
Devine mult mai sărată ca marea
De-atâta pace.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul despre monştri

Adevărul este acesta:
fiecare monstru
pe care l-ai întâlnit
sau pe care-l vei întâlni
a fost cândva o fiinţă omenească
cu un suflet
tot atât de delicat
ca lumina
sau mătasea.

Cineva a furat
acea mătase din sufletul lor
şi i-a făcut
ceea ce sunt.

Aşa că atunci când
vei vedea iarăşi un monstru
aminteşte-ţi de asta.
Nu te teme de
lucrul din faţa ta.

[...] Citeşte tot

poezie de Nikita Gill, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preşedinta Cenaclului "Literatura la noi acasă"

Curajoasă, ca o leoaică,
Răzbate-n literatură,
Iubitoare, ca o mamă,
Sufletistă, protectoare,
Talentată scriitoare,
Iubită de cititori,
Nu se teme de nimic,
Are "Umoru-n buzunar"...

Bătăioasă, ea răzbate cu
Atitudinea-i îndrăzneaţă;
Literatura-i la noi acasă
Acolo unde este şi ea.
Săritoare, te ajută,
Oricând, cu atât cât poate,
Inima ţi-o dă şi-ţi cântă,
Uiţi necazurile toate...

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Copacii se dezbracă de vibraţii,
Izvoarele se culcă în poeme,
Privighetoarea şi-a pierdut din graţii
Iar trandafirul, îmbrumat, se teme.

E toamnă altoită cu-ntrebări,
De mâine, gândul va cerşi petunii
Şi, altoiţi cu-albastre depărtări,
Tânjim spre cerul ce prieten nu ni-i!

Acidul toamnei trece peste prund...
Iubito, puritate-adânc timidă,
Să nu te ardă clipa, te ascund
În gândul meu, eternă piramidă!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada veştilor din ploi

Mulţumeşte-te să-mi scrii
Câteva cuvinte calde,
Când va fi să mi se scalde
Umbra vieţii-n aporii.

Eu voi sta, oricum, atent,
Sprijinindu-mă de-o rază,
La-nţelesul viu de frază
Şi la frigul tău latent.

Dacă tot mi-e dat să mor
Înainte-ţi cu o vreme,
Voi ajunge, nu te teme,
Să-mi transform plecarea-n nor.

Şi-or să cadă mai apoi,
Dinspre mine către tine,
Veşti de dragoste, ştii bine,
Risipite-n nişte ploi.

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima primă zăpadă

Se întoarce iarna peste sat
Şi la casa unui om bătrân,
De copii şi de puteri lăsat,
Cal şi câine, slugă şi stăpân...

De lungimea nopţilor se teme
Şi la frig întâi se dă bătut,
Prima dată când oftează, geme,
Însă crede că i s-a părut...

Şi-l apucă zorii cu privirea
Nedormită, spre lumina mută,
Rece, albă, ca din amintirea
Lui, pe-ntreaga lume aşternută...

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţie

Au ce mi-a fost din tine mai aproape?
Umbritu-ţi păr, sau fruntea grea de nor,
sau mâna ta, în care, la izvor,
mi-ai dat să beau din claru-adânc de ape?
Sau glasu-nvăluindu-mă uşor,
sau ochii tăi în cari o lume-ncape,
ce deodată mi-o deschizi sub pleoape -
sau drumul laolaltă, suitor?
Dar dacă vocea s-a-năsprit prin vreme
şi părul n-a putut de ierni să scape,
în ochii tăi privind - o, nu te teme! -
şi azi mai regăsesc acelaşi dor,
pe care anii au ştiut să-l sape
în limpezimea primului fior.

poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mascarada

Priveşte în ochii necazurilor surâzând,
Întinde mâna ta către celălalt şi nu te teme.
Un prieten îţi joacă farse de multă vreme,
Curajul să-ţi testeze vrând astfel, din când în când.

Zboară, iar el te va urma cu-ameninţări şi zeflemeli,
Piteşte-te, iar lovitura lui va fi mai cinică, mai rea.
Urează-i, în schimb, "bine-ai venit, amice" şi vei vedea
Cum farsa piere – masca va cădea ca jegul când îl speli.

poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!