stefan klein

Asfinţit

Înserarea îşi dezlănţuie întunericul;
ziua se peschimbă în ceaţă,
înălţându-se la ceruri,
sfâşiată pe alocuri
de soarele îngropat într-un dezastru neclintit
care îşi trăieşte iluzia cea din urmă
în norii căptuşiţi de întuneric -
asfinţit...

poezie de Ştefan Radu Muşat din Oglinda Literară, iul 2016
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sânge rece

Stau cu obrazul
Lipit de iarbă
Să ascult cum bate
Inima pământului

Oare de ce ne grăbim
Să zgâriem pielea
Cea mai fragilă
Cu un număr precis
De cuvinte?

Am auzit că
Dacă plângi în spaţiu
Lacrimile rămân lipite
Pe faţa ta.

poezie de Ecaterina Ştefan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate...

Zace pe trotuar
Poate moare
Poate este flămând
Poate nu se poate ridica
şi aşteaptă o mână întinsă...

Sau poate crede
în alt Dumnezeu
Poate a votat
un alt preşedinte
Deci poate fi un duşman...

poezie de Stefan Zagiel din Chwile (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdictul timpului

fântâna ochilor tăi a înspăimântat toate lacrimile
oamenilor ce se închină la zeiţa tristeţii
la cină mai înfuleci o bucată de moarte
adormind în braţele nopţii

dimineaţa o întrebuinţezi la speranţă

asupra apelor cărnii însă
pletele tale de gând se apleacă asemenea unor sălcii,
pe ramul cugetării de Dumnezeu
înmugureşte-ntunericul necredinţei
nu cerceta, îţi zic!
coboară din spinarea întrebării acolo

în coajă de minciună adevărul aşteaptă existenţe-n crepuscul
aşa că tacă-ţi mintea-n lumină,
sufletelor doar Dumnezeu le vine la interogatoriu

tăcerea e un obiect al gurii de obicei,
cu el îţi astupi vorba neînţeleaptă

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 an fără Patrick Ekeng

Şi-a lăsat familia în lacrimi şi suspinând.
S-a dus la Cer într-o seară rece de mai,
Dar a rămas în inimile fanilor şi în gând.
Pe echipa din "Ştefan cel Mare" o veghează din Rai.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (6 mai 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc nestins

Dincolo de nori şi ceaţă
Arde-un foc fără de fum
Şi mă cheamă pe un drum,
Fără visuri şi speranţă.

Pare-un vânt necruţător,
Ce mă-mpinge spre pustiu,
Dar rămâne încă viu,
Un izvor de vis şi dor.

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mea casă

Acesta e locul pe care
Mult îl mai iubesc.
Doar în Ştefan cel Mare,
Simt că eu traiesc...

Dorul nu mă lasă
Iubirea este infinită,
Doar aici, ACASĂ
Sunt cea mai fericită!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacoviană

Pasărea de foc cu aripi de jar
E stinsă de noapte în vântul stelar.
Mormintele reci sunt cuiburi de flori,
O cruce uscată e stâlp pentru ciori.

Iarba murind înverzeşte cumva
În piatra crăpată. E cripta cuiva.
Sub ea e pământul, e liber să mori
Să vină iubita cu braţe de flori.

poezie de Ştefan Radu Muşat din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

S.C. Cotnari se laudă într-o reclamă video că a schimbat sticla la Grasă de Cotnari

Vă întreb, ca tot creştinul:
N-aţi putea schimba şi vinul,
Şi să puneţi vin curat,
Un Cotnari adevărat,
Vinul fără-asemănare
Ce-a băut Ştefan cel Mare?

pamflet de George Budoi din Elogii vinului şi viei (20 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Saxofon

Stăteau îngerii în baruri
Admirând prostituate,
Sfinţi ce jucau zaruri
Scuipând, dânduşi coate.

În umbra şedea ascuns
Oferind alcool mizer
El, mereul neajuns
Cu un chip bleg de frizer.

Cariile lui suflau alene,
El ce-a devenit bufon,
Ce râdea printre sirene,
Demonul cu saxofon.

poezie de Ştefan Irimia
Adăugat de Ştefan Irimia
Comentează! | Votează! | Copiază!