si tu ce mai faci

Sonetul 133

O, inimă lipsită de ruşine,
Ce mă răneşti şi-mi întristezi amicul!
Nu ţi-e de ajuns că mă căzneşti pe mine,
De ce-l faci rob şi îi întuneci chipul?
Ochiul tău crud gândirea-mi fascinează
Şi-al meu amic îşi pierde a sa vrere;
Tu m-ai lăsat, el mă abandonează,
Renunţ şi eu la mine; ce durere..
Din pieptul tău fă temniţă regească
Inima mea s-o ţii în chezăşie;
De-acolo însă ea o să-l păzească
Ca să nu-mi dai pedeapsă aspră mie.

Dar o s-o faci, că-s subjugat de tine
Şi sunt al tău cu tot ce e în mine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să faci un milion

De zeci, de sute, mii de ani,
Se vrea răspuns la o-ntrebare:
Cinstit, corect, un sac de bani,
Cum poţi să faci fără sudoare?

Cel mai uşor, cum unii zic,
Ar fi să-i faci cu o maşină(!?)
Permiteţi-mi să-i contrazic:
De-i manuală, te leşină;

Alţii gândesc, mai slabi de mulă,
Că poţi să-i iei cu-n revolver....
Nici asta nu e o formulă
Pentru un om de caracter,

Atuncea cum? V-o spun chiar eu!
Sunt om cu ani de experienţă,
Secretu-l vând doar pe-un leu,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelu

Dintr-un rest de prăjituri,
Nelu face firmituri.

Mama-l vede şi-l întreabă:

- Iar nu eşti copil de treabă,
Nelule, şi-mi faci gunoi?...
Cum fu vorba între noi?

- Vorba noastră? Stai să-ţi spun
Ca să vezi cum o ţin minte:
Să mă fac tot mai cuminte
Şi mai harnic şi mai bun!

- Şi de ce îmi faci gunoi?

- Pentru vorba dintre noi:
Eu acum fac firmituri
Pentru puii rândunicii,
Ca să aibă şi ei, micii,

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei să vorbim?

Vrei să vorbim? Acum ce faci?
Cumva mai ai dor pentru mine?
Atât de mult, de ieri, îmi placi,
Alaltăieri scriam în rime.

Acum, din noapte, nu mai pot,
Să scriu un vers cu libertate,
Îmi eşti în gând şi-aşa socot
Că m-ai cuprins în tot şi toate.

Vrei să vorbim, spune-mi, ce faci?
Aş vrea să ştiu atât de multe,
Poate încet, încet, mă placi,
Tu nu mai poţi să-mi ieşi din minte.

La ora asta-n dimineaţă,
Sunt tristă cu gândul fugărit,
Îmi sorb cafeaua şi-mi e ceaţă,
În jurul meu e timp pălit.

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

Cum ne plimbam noi amandoi
Si vantu'n par iti adia
A fost si soare, au fost si ploi
Faci parte din povestea mea

Dar ai plecat privindu-ma senina
Lacrima mea pamantul afana
Nu mai stiam de-i intuneric ori lumina,
Eu nu fac parte din povestea ta

Si te-am iubit, si-am suferit tacut,
Trudita-mi inima zadarnic se zbatea
Eram sleit, eram ca un nauc
Faci parte din povestea mea

Dar anii au trecut salbatic
Si sunt convins de te-as vedea
Pe loc m-ar dobori un fior arctic
Eu nu sunt parte din povestea ta

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Zâmbeşte azi
Că mâine nu se ştie
Ce soartă ai
Si bucură-te azi...
Nu ai motiv?
Găseşte
Doar faptul ca exişti
Si e motiv de bucurie
Mai faci un dar
cuiva cu drag
Te-nchini la un altar
Citeşti o carte
Si traduci
Parabolele lui Isus
Ii ierti pe cei
Care-ţi greşesc
Mai faci un pas
Cu interes
Spre pomul din grădină
Si-arunci omizile

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursita

În toate e destinul şi în mine,
Nu gravitează singur, în derivă;
E rău, e bun, loveşte deopotrivă,
Surprins, nu bănuieşti de unde vine,

Iar dacă te aşezi lui împotrivă
Te vei scălda în lacrimi şi suspine;
Tu, Omule, să faci ce crezi că-i bine,
Să speri în judecată milostivă.

Dar uneori ursita se răzbună
Ş-atunci să ai gândirea pozitivă,
Să-ţi meargă-n viaţă totul ca pe strună.

Să părăseşti ideea negativă
De a-nghiţi un bob de mătrăgună,
Să-ţi faci din existenţă o cunună.

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă faci poezie

Pentru că ai scris acest poem
smulgându-ţi ultima
pană din aripă,
când n-aveai de unde
mai face risipă.
Pentru că ai scris acest poem
cu lacrimi de bucurie,
nu sărate, ci dulci,
cum e însăşi dragostea,
cum e chiar marea...
Pentru miracolul
acestei vârste târzii,
când inima mea
este iarăşi vie,
mă las în voia ta,
să mă faci poezie.

poezie de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia

degetelor tale pe pianul
udat de lacrimi
şi un ochi albastru
într-o bucăţică de oglindă
printr-un ciob de geam
privind tărâmul magic
al dragostei
un ropot de sunete
degetele albe şi fine
se plimbă pe clape

simfonia se scurge din eter
în inima mea cântecul pulsează
mă faci să mor
mă faci să mă nasc din nou
mai înflăcărat
mai îndrăgostit
buzele crăpate de iubire
şoptesc miresme de fecioară
sufletul se întoarce în copilărie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mine nu te poţi ascunde

Fată dragă, faci ce faci
şi tot în necaz mă bagi.
Eu mă ţin scai după tine
şi tu vrei să scapi de mine.

Atunci când nu vrei să-mi răspunzi
tu foloseşti tăcerea.
Eu îţi vorbesc, tu nu m-auzi
şi îmi sporeşti durerea.

Aşa ceva, nu se face.
N-am să mi te las în pace.
De mine nu te poţi ascunde.
Am să te găsesc oriunde.

Viaţa mi te scoate-n cale
cu sau fără voia ta.
Şi-ţi voi dărui drept floare
întreaga viaţă a mea.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!