Poezii despre pui de rata, pagina 7
Eu, de needucat
Eu nu studiez prea multe, sunt un om
care nu evoluează. Nasul meu despică aerul
fără nici un fel de profesionalism. Ideile mele profunde
au fost odată jucării pe dușumea; le iubesc, le-am lins
aproape toată vopseaua. Un pahar cu whisky
este o zăngănea pe care n-o scutur. Când iubesc
o persoana, un loc, un obiect, nu văd
ce ar putea fi de comentat.
Am învățat cuvinte, cuvinte, cuvinte...
oricum, jumătate din ele
au murit din lipsă de exercițiu, iar cele pe care
le-am folosit cel mai des
se uită la mine cu o privire care șoptește: Mincinosule.
Ce mult admir rața sălbatică atunci când, printr-un cerc perfect,
intră în apă fără să ridice vre-un strop sau pescărușul care pe neașteptate
străpunge marea. Eu sunt un cormoran
care se scufundă
cum a făcut-o întâia oară: îndreaptă-ți capul înainte
[...] Citește tot
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea pământului
Pe marginea mării, suspină în tăcere
O gâscă
Cu coadă și coamă de cal,
Și-o muscă ce-ar vrea să se ducă la bal.
Dar n-are picere.
Alături, suspină o rață bătrână,
Ce poartă-n mână
Mănușe de lână.
Ar vrea să arunce, să rumege stele
Dar n-are măsele.
Pe Ocean, plutește-n tăcere,
O sticlă cu bere.
Iar Africa! Africa se arată mândră la mal
Călare pe cal.
Pământul tresare, se zguduie, se ridică-n picioare,
Dar cade și moare.
El moare, și-l plânge duioase
Trei broaște țestoase,
Și-l plânge și peștii cu hohot,
În ceruri s-aude un sunet de clopot.
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Oprea Dinu din Antologia literaturii române de avangardă (1969)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele ce (nu) se cuvin
o s-o acopăr
cu o frunză
făcuseși tu repetiție o vreme
să fii sigur că nu vei rata "omul faptei"
încercaseși o variație...
cu o cergă arămie
sau poate cu zeama scursă de la o vișină în drumul ei către
drept consolare o s-o treci
la nominalizările anului
la happy few
într-un poem
o să-i agăți vreo 2-3 metafore ermetice
vreo 4 inteligibile
inefabil o s-o pui să umble așa... acoperită
printr-o frază cu toamnă și subordonate
o să-ți iei fraza la tine... așa când nu te vede nimeni
o să adulmeci... de se va simți galben stins
vei avea aproape-certitudine
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hârtie
S-a anunțat, cred, la apocalipsă,
Nu țin bine minte,
Că un mare uragan de hârtie
Se apropie din direcția N-V
Și din toate direcțiile.
Uraganul va pustii totul în calea sa,
Prefâcând totul în hârtie.
Copacii se vor transforma în hârtie,
Animalele în hârtie,
Aurul în hârtie.
Oamenii vor țipa de groază,
Și țipetele lor
Vor deveni pe loc șerpi de hârtie,
Și apoi ei înșiși se vor desface hârtie:
Hârtie de împachetat, hârtie de plicuri,
Hârtie de saci, hârtie de biblie,
Hârtie de țigarete.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei "melițe"
Meliță, mai tacă-ți gura!
Dai în gol, plină de ură,
rostul tău e-o piază sură
care se tot dă de-a dura!
Nu vezi că ți-ai tocit dinții,
melițând cu îndârjire?
Te tot scalzi în necăjire,
pretinzând că ești cu sfinții.
Cu grăirea-ți în pustie,
lumea o să te deteste
și tu vrei să te ateste,
că doar de-aia intri-n vrie.
Ia o pauză de grijă
pentru cânepa cea verde!
Las-o! Cerul nu o pierde,
Dumnezeu de ea îngrijă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La sugestia lui Petru Ioan Gârda, un colind cu "fără"
Doamne, iarna, fără nea,
E ca stema fără stea,
Ca un fotbal fără goluri,
Ca actorul fără roluri,
Ca un fotbal fără pase,
Ca Yohannis fără case,
Ca românul fără crize,
Ca benzina făr-accize,
E ca mortul fără lacră,
Ca o casă fără soacră,
Meciul fără-njurături,
Beciul fără murături,
E ca drumul fără gropi,
Parastasul fără popi,
E ca broasca fără oac
Și ca rața fără mac,
Tot asemenea, cam ce mi-i
Un Bunduri fără premii,
E ca grâul fără spic,
Gârda fără alambic
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânătorească
M-am tot gândit: "S-o spun sau să n-o spun?"
și-apoi mi-am zis: "De-o fi să-mi dea crezare,
momentul ăsta cred că-i cel mai bun
de spus povestea mea de vânătoare".
Și-am să v-o spun, că-ntâi april e-o zi
în care vânătorii și pescarii
au concurență mare și ar fi
chiar culmea să-i învingă "adversarii".
Povestea mea e simplă și mă jur
pe toate rațele atunci vânate,
că tot ce-a fost (cu nimeni prinprejur)
nu-i doar un banc (din cele-adevărate).
Eram cu pușca, seara, la vânat,
când a venit direct spre mine-o rață
pe care-am doborât-o de îndat'
ce am văzut-o, brusc, ieșind din ceață.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PĂUNUL, GÂNSACUL ȘI BIBILICA
Chiar din prima strigătură,
Dintre oarele ce sunt,
Bibilica tare-n gură
Fu aleasă...
Purtătoare de cuvânt,
La un guvern cam sărac,
Cu un premier gânsac
Și cu ministrese multe
Dintre gâștele corupte.
Dar miniștrii nu-s săraci,
Fi'nd aleși dintre gânsaci
Cu un trecut comunist,
Ba mai mult- și securist.
Premierul, la,, ceas bun'',
A fost uns de un păun,
Ales și el președinte
De un popor fără minte
Și-apoi luat de-acest gâscan
Fără suflet, de fazan!
De-asta-mpăunatul cere
[...] Citește tot
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sminteală și socoteală
Dacă nu-mi plătesc o rată,
Căci dobânda-i majorată;
Banca-i Bancă, nu-i tocmeală,
Iaca-mi cere socoteală!
Dacă urlu la chenzină,
Că n-am bani nici de benzină;
Foamea rupe burta "cheală",
Mi se cere socoteală!
Dacă-ntârzii trei minute,
Soața parcă-i cinci cornute!
Rage (Că nu-i cleveteală...)
Și îmi cere socoteală!
Dacă țin muzica tare,
Hop! vecine militare,
Vin la ușă cu-mbulzeală,
Să îmi ceară socoteală!
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum fac unii doctoratul (pamflet; prietenii știu la cine mă refer)
Icsulescu doctoratul
I-l "îndrumă"; subsemnatul
Meritul ei o să-l spun,
Chiar dac-o să-i indispun:
Zilnic, zilnic, îl răsfață,
Și pe el și pe-a sa soață,
Cu-ouă poroaspete de rață
(Luate dis de dimineață),
De găini, de bibilică,
Ce fac bine la vezică,
Lapte, brânză și smântână,
Ca să facă supa bună,
Cu legume de solar,
Pătrunjel și cu mărar,
Ce-s produse de părinți,
Cu sudoare și arginți.
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!