praznic

Dascălul

Moşneag senin, eu tâmpla ta curată
O cer pe veci nădejdii mele pază.
Din soarele copilăriei mele
Pe fruntea ta mai licăreşte-o rază.
În suflet simt cum negura se sfarmă
Şi se-mpleteşte albă dimineaţă
Când ochiul tău în inimă-mi coboară,
Topind încet cetatea ei de gheaţă.

Azi, ca un sfânt dintr-o icoană veche,
Blând îmi răsai cu faţa ta blajină,
Cu zâmbet bun, cu ochi cuminţi şi limpezi,
Strălucitori de lacrimi şi lumină.
Cu tine-aduci atâtea nestemate
Din îngropatul vremilor tezaur,
Şi amintirea-n ţara ei mă poartă,
Cu pas încet, în carul ei de aur...

Mă văd în pragul zilelor mai bune...
O casă-n deal, cu straşine plecate,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Octavian Goga din Poezii (1905)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii la lăsatul secului

TRADIŢII LA LĂSATUL SECULUI

După obiceiul străbun,
În ritualuri creştine,
Postul ce precede Crăciun,
Credinţa în suflet ţine.

Precum ai lor înaintaşi,
Tinerii cu vârstnici petrec,
Fii la părinţi şi fini la naşi,
Să lase împreună sec

Oaspetele poartă-n mână,
Simboluri de împăcare,
Să sporească voia bună,
După plac şi bunăstare.

Gazdelor le dăruieşte,
Bucuroşi de revedere.
Ritual se înnoieşte,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti, Editura Paideia/ Punct (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluteşte-acum prin lume parfum de sărbătoare

Pluteşte-acum prin lume parfum de sărbătoare,
Cumva, cu mici excepţii, toţi vrem să prăznuim,
Mă uit la ce se-ntâmplă şi am o întrebare:
Mai ştim rostul la praznic? Ştim să ne pregătim?

Văd oameni alergând, cu multă-nsufleţire,
Se fac cumpărături, aşa, ca de o nuntă,
Ar da acum oricât pe-un strop de fericire,
Comerţul e în floare şi cheltuiala-i multă.

Dar oare câţi mai ştim şi câţi mai înţelegem,
Pe cine, şi de ce, şi cum sărbătorim?
E-aşa de important ca să putem s-alegem,
Lumina de-ntuneric, pe cine preamărim.

Prea mulţi trăiesc stresaţi, cuprinşi de ignoranţă,
Conduşi mai mult de patimi, de bani şi de noroc,
Ei nu mai ştiu ce-i bine, ce e de importanţă,
Căci nu-L cunosc pe Isus, pe marele Proroc.

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Groza (22 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea Prodromiţa tălmăcită în stihuri

1. O, fecioară preacurată de-a pururi sfinţită,
Tu, podoaba prodromiţilor nebiruită,
Laudă închinătorilor nebiruită...

2. Sfântul Petru Athonitul aflat-a prin tine
că-i ales Muntele Athos să ţi se închine,
loc ales Muntele Athos să ţi se închine.

3 Sfântul Petru Athonitul aflata-a uimit
că-i ales Muntele Athos şi-i afierosit,
pentru cei cuvioşi monahi afierosit.

4. Icoana ta nelucrată de mâini pământeşti,
hotărât-ai Sfântului Munte să o dăruieşti,
împăcarea cu Dumnezeu să o dăruieşti.

5. Izvor de praznic şi mântuire e a ta icoană,
prin ea, cununi ne dăruieşti, o, tu fără prihană,
cununi după vrednicie, o, tu fără prihană

[...] Citeşte tot

rugăciune de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai târziu decât gândeşti!

Singur singurel, cu inima amară,
În larma veselă din cafenea,
Îmi sorb berea. În această seară
N-am scris un vers. Privesc peste tejghea.
Am de plătit nenorocita de chirie,
Iar cuvintele-mi bat oarbe în fereşti:
Oh, inspiră-mă, Muză, mă rog ţie –
Întotdeauna-i mai târziu decât gândeşti!

Hello! Iată-o frază fecundă, roditoare...
Bravo! Notează -îndată pe hârtie.
Strânge-o la piept cu inimă încrezătoare,
Poate va da naştere altor fraze, cine ştie,
Toate în acord cu armonia lirei tale.....
Ah! Când foamea te prinde-n ai ei cleşti,
Cuvintele-s de prisos, nu fac două parale:
Întotdeauna-i mai târziu decât gândeşti!

Iată-o gaşcă întregind decorul,
Studenţi voioşi bând bere lângă uşă,

[...] Citeşte tot

poezie de Robert W. Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea leului

*FOAIE VERDE de nai-dam
Omul s-a numit Adam,
FLOARE RARĂ înflorită
*ESTE FRIG ŞI se mărită

GER AFARĂ - iarnă grea
*RAGE LEU-N gura mea
BĂTĂTURA-i de la pix:
*IARBA VERDE fix la fix

ARE-N GURĂ numai om
*CUCU VREA SĂ-I CÂNTE-N POM
*E GONIT şi alungat
IUTE DE OM mare-n "stat"

*DUMNEZEU cu mila
S-A DUS acum pila
DE MULT s-a tocit
*ESTE DOAR UN MIT

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache din Carte de poezie religioasă şi rugăciuni (10 august 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pieirea dacilor

"Prea se-ntinde veselia
Tot cu praznic şi desfrâu!
Veţi tăia cu toţii via,
Şi veţi duce toţi la râu
Vinu-n sticle ori în vase
Să-l vărsaţi pe apă tot:
Cel ascuns de voi prin case
Cu putere am să-l scot.
Aşa vreau. Aşa veţi face
Ca-i tai capul cui nu-i place!"

Fost-a jale-n tot regatul
Şi la munte, şi la şes;
Plânse-oraşul, vai, şi satul,
Cârciumarii mai ales.
Şi vărsat-au lacrimi dese
Popii şi poeţii lor,
Cele două tagme-alese
Cari la orişice popor
Sunt apostoli ai mulţimii,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înscăunare de ţap

Au dat baniţele şi sacii de grâu
La o parte; le-au spintecat cu cuţitul:
Au curs din ei surcele, pene şi câlţi.
Au înţepat cu prăjinile în poloboace,
Crezând că se-ascunde ca un făt bătrân
În placenta vinului hrănitor;
Le-au dat de pământ: a ieşit o zeamă
Sălcie – apă de ploaie stricată,
Duhnind a varză şi motorină,
Dar tot nu l-au găsit –
Să le sară la ochi cocoşii când au
Răscolit prin cuibare; să-i ruşineze
Porcii când au muşcat nămolul cotineţelor,
Dar de cel care le-a blestemat
Cumplit seminţia tot n-au dat –
I-au pedepsit pe oameni fiindcă tăceau;
Apele râurilor le-au mutat să găsească
Vreo uşă sub prundul albiei,
Au răscolit până şi în vizuinele calde,
Dar pe cel care-a aruncat blestem peste neam

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetatea Neamţului

Sunt cu ceară picurate
Filele-n bucoavna mea,
Dar citesc, cum pot, în ea.
Spune-acolo de-o cetate
Care Neamţul se numea
Şi-au zidit-o, spune-n cronici,
Nemţi, germani sau teutonici.

E ruină azi de veacuri.
Unde-o fi? Vezi asta-i greu!
Cine credeţi că sunt eu
Ca să ştiu atâtea fleacuri!
Cui va şti, îi dau un leu.
Zici că afli-n cărţi de şcoală?
Aş! Rămâi cu mâna goală.

Deci, în ceasul dimineţii,
Când prânzesc acei ce au,
În cetate-aici erau,
Lângă comandantul pieţii,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata craiului din cetini

Un colţ întreg de lume s-a fost înspăimântat
De spada şi curajul lui Tabără-mpărat,
Domn mare şi puternic din ţara cu nenorii.
El trece-n şir de taberi cum trec secerătorii
Prin holdele răscoapte; cu braţul său robust
Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust
Şi zboară fortunatec prin rândurile dese
Şi-n veci cu biruinţă din grele taberi iese.
Deci dusu-mi-s-a veste prin lume şi prin ţări
Şi s-a pierdut în umbră de-albastre-ndepărtări
Că, de-ai cerca prin lume de-a lungul şi de-a latul,
Voinic nu poţi să afli ca Tabără-mpăratul!
Dar totodată veste şi vorbă s-a pornit,
Că Tabără-i om dosnic şi-i trist necontenit
Şi cât e ziua dânsul cu nimeni nu vorbeşte,
Cât parcă ceva-l doare şi nu ştiu ce-i lipseşte;
Că-i tot mereu pe gânduri şi-i vecinic supărat.
Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat
Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele,
Frumoşi în zi de pace şi tari în zile grele

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!