Epigrame despre politician, pagina 7

În politică vârât,
Negăsind pe lume rostul,
Sunt atât de prost, încât,
Nici nu ştiu s-o fac pe prostul.

A-ncercat sperând că prinde,
(De-şi va modera discursul),
Pe la UE să colinde,
Dar i-au spus să plimbe ursul...

Cunosc un lider ce se crede mare,
Al cărui nume nu o să vi-l zic,
Ce în sondaje de un timp apare
Ca soarele de toamnă... tot mai mic.

epigramă de Iulian Bostan (noiembrie 2008)
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De minţi cu abilitate
Şi crezi că le ştii pe toate,
Fă-te politician
Ş-ajungi mare barosan.

Prin cuvântări tu iarăşi vinzi
Gogoşi umflate la mulţime,
În vorbe lumea o cuprinzi
Dar nu pătrunzi în profunzime.

Poporul pentru el contează,
Chiar dacă a făcut şi rele,
Dar nicidată nu-l trădează,
Că-i mai util să îl înşele.

"Una-i moartea!" - tu socoţi,
Dar prin legea ei, firească,
Tu mori să te uite toţi,
Iar Ei mor ca să trăiască.

A tot plouat în zona lui,
Căci, astăzi, în luxosu-i post,
E-un tip trăsnit, cum altul nu-i,
Şi-adesea, bubuie... de prost!

Deşi e iarnă coaptă-n ger,
Privind la dânsul, nu-i mister:
La câţi sticleţi prin cap îi zboară,
Ai zice că e... primăvară!

Când mă trezesc, îmi spune înţeleapta
Minte, că-s bun de politician,
Căci de mai bine de un sfert de an
Mă culc pe stânga şi mă scol pe dreapta.

epigramă de Marius Robu (28 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 7 >

politician