Poezii despre nevasta, pagina 7
Spovedanii
La spovedanii-s "interprete",
Și când un popă respectat
De dame multe-i asaltat,
Devine-o bancă de secrete
Dar sunt și cazuri mai concrete
Precum chiar ieri s-a întâmplat
Cu popa Nan apreciat
De cuconițe și subrete
O știe-ntreaga Europă
Că spovedind femeia castă
Un popă n-are o sincopă
Dar el dădu de o năpastă
Și regretă că este popă,
Când spovedi a sa nevastă.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
Din a bărbatului coastă,
Zămislită a fost... ea,
Unii o numesc Năpastă,
Alții o numesc Nevastă,
Sau mai simplu... Femeia!
E un rău ce face bine,
Nu se poate fără... ea,
Pelin cu miere de-albine,
Spinul cu petale fine,
Sau mai simplu... Femeia!
Că-i soție, mamă, noră,
Totu-i pustiu fără... ea,
Cumnată, mătușă, noră,
Soacra acră ce ignoră,
Sau mai simplu... Femeia!
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Facebookului
De Facebook m-am îmbolnăvit,
Era să mor, dar am scăpat,
Eram de muze asaltat
Și de nevastă, c-un cuțit.
Primeam cafele ne-ncetat
Și tensiunea mi-a sărit,
De Facebook m-am îmbolnăvit,
Era să mor, dar am scăpat!
C-un aer de martir, spășit,
PC, tabletă-am aruncat...
Dar butonez necontenit,
Că mi-e iphonul parolat!
De Facebook m-am îmbolnăvit!
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu zile vor să mă omoare!
Cu zile vor să mă omoare
Un stol de Feisbuciști sadea,
Mă scaldă zilnic în cafea,
Mă pupă fără încetare!
M-amenință tacit și ea,
Nevasta, cu o bâtă mare;
Cu zile vor să mă omoare,
Un stol de Feisbuciști sadea.
Primesc o nouă-amenințare,
Pe iarnă, frig și vreme rea:
Curent, căldură și mâncare
Guvernul le va majora...
Cu zile vor să mă omoare!
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezii la scor de maidan
Toată ziua pe Facebook
din rai unde să mă duc
bate vântul foia-n dungă
cititorii mă alungă
Ia-ți concediu ești nebun
ne-ai făcut carne de tun
suntem ținta preferată
mai oprește-te odată
N-ai nevastă nici copii
pe cine în brațe ții
nu faci sex nici alte chestii
zău poeții-s niște bestii
Toată ziua tura-vura
ne forțează cu cultura
sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II (22 iunie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cin' s-a fript cu ciorbă...
Fratele nevestei unui negustor
A venit odată pe la casa lor,
Zicând că la noapte, mâine, cine știe,
Are gând să plece în călătorie
Și că, prin urmare,
Vrea să-și sărute sora la plecare.
Ba să nu pui gura pe nevasta mea,
A strigat bărbatul, că intri-n belea!
Și de ce să nu pun gura, măi cumnate,
Când știi că mi-e soră și că eu i-s frate?
Poți să-i fii și tată! zise omul scurt,
Cin' s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog de sărăcie
Oneață a cumpărat
Trei pâini într-o dimineață.
Vânzătorul l-a întrebat:
- E de ajuns, măi Oneață?
Ai o gloată de copii.
- Domnule, mata nu știi.
Trei pâini eu am cumpărat
Și uite cum le împart:
Una este pentru câine.
La copii, una azi și una mâine.
- Și tu ce mănânci, Oneață?
- Nu mănânc. Îmi este greață.
- Și nevasta ce mănâncă?
- Ea e sătulă de... muncă.
poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ziua mea
De când nu mai port mătreață,
Nici frizer ce să mai tundă,
Am ajuns iarăși în viață
Ca să fac cifră rotundă,
Și... precum distinse doamne,
Tot din pură modestie,
Vârsta mea, cu-atâtea toamne,
Nici nevasta nu mi-o știe,
Auzind-o cum se plânge
Azi, în zori, cu migăleală,
Că, mai greu parcă ajunge
Ca să dea de socoteală,
Fi'nd acuma o etate
Schimbătoare, ca și clima,
Când în zori, să nu zic toate,
Soața-i de se scoală prima,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Rondelul cafelei
câteva boabe de cafea
prăjite, măcinate, fierte
când beau la bar cu cineva
mă îmbie cu-atâtea oferte
rog toată lumea să mă ierte
pentru viciul meu de catifea:
câteva boabe de cafea
prăjite, măcinate, fierte
de când a prins nevasta să mă certe
eu nu mă-ntind cu nimeni la peltea
și-n loc să mă mai duc la cafenea
mai cer de la Ulyse sau Laerte
câteva boabe de cafea...
rondel de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Explicație
Nevasta mea m-a ajutat,
Să fiu poet neînsemnat...
În egoismul ei, mă vrea
Un maimuțoi de mucava,
Docil și neajutorat,
Bun la prășit și la cărat,
Să cred în basmele-i păgâne,
Să mă hrănesc cu ce rămâne,
Să fac ce este indecent,
Să stau eu unde e curent,
Să vreau să fie vina mea,
Când pătimește ea ceva...
Și cu atâtea trebi pe cap,
Mai iau din când în când un hap,
Și-n stare de anestezie,
Încerc să scriu o poezie...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!