nervi

Mugur de Nichel

Primăvara în ţări dezvoltate
Un mugur de nichel străbate
şi-un verde ciudat, monoton,
Livezi de săpun şi şampon,
Primăvara în ţări dezvoltate.

Primăvara, a câta putere?,
La vamă nici acte nu-ţi cere,
Duminica totu-i deschis,
Ai lua-o încet spre Paris,
Primăvara doar ea grănicer e.

Primăvara pe-aici e o criză,
Răspunde cu-o frunză şi-o fisă
Şi oamenii-i sunt bieţii servi,
Primăvara-i o criză de nervi,
E o criză ea însăşi în criză.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi de toamnă

(Toamna... iar sunt copil)

Toamna... iar sunt copil,
Prezenţa mea am pierdut-o...
Si iar defilează, umil,
Mizeria uitată de cei ce-au cunoscut-o.
Inima, grea, se izbeşte-n bizare cadenţe....
Oftică, toamna şi zdrenţe...

Despre asta nu, despre aceea nu,
Frunze la vânt...
Hohu,
Si eu am fost pe pământ,
Dar unde-ai fost tu?

Sunt iar in oraşul enorm.
De cei ce se sting, nimeni nu regretă.
Dorm...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lucruri care au contat enorm în viaţa mea: muzica şi mistica (deci extazul) – şi care se îndepărtează... Între douăzeci şi douăzeci şi cinci de ani, orgie a amândurora. Pasiunea pentru ele era legată de insomniile mele. Nervi incandescenţi, întinşi să plesnească în fiece clipă, pofta de a plânge dintr-o fericire insuportabilă. Toate au fost înlocuite de acreală, de zbucium, de scepticism şi de anxietate. Pe scurt, o scădere a temperaturii lăuntrice – singura explicaţie că mai sunt în viaţă. Căci dacă era să rămân în starea aceea de ebuliţie, de mult mi-aş fi ieşit din minţi.

Emil Cioran în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corbul care vrea să cânte

Bate văzduhul în fâlfâiri sinistre
Şi glasu-i ecou de ritmuri funeste,
Vrea a se-ntrece cu păsări măiestre
În alese glasuri şi zboruri celeste.

În van, al privighetorii viers îl repetă,
O glorie în cântat vrea să atingă,
Dar moare un vis de mare "vedetă",
Căci al său glas imitat dă să se stingă.

Acum, de amar şi nervi e cuprins,
Pierzând pe veci al său glas,
Se află-n postura de-nvins,
Căci imitarea nu-i un alt pas!

Morala: Valorifică-ţi propriile calităţi şi nu le imita pe ale altora!

fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insula noastră

Uită-te peste oraş,
insula noastră închide fereastra...
Perdele de ploaie
ne ascund de lume,
iar Tu,
eşti doar tăcere...

Vorbeşte
delir singuratic prin mine,
cântă-ţi tăcerea
plină de nisip
atunci când auzi valuri de lacrimi.

Claxoanele topite
în nervi de şoferi obositi,
azi sunt departe...

Uită-te peste oras,
insula noastră închide fereastra,
azi, într-o clepsidră goală,

[...] Citeşte tot

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (7 iulie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul crez

vreau Hristos să mai transforme apa în vin
să înmulţească iar peştele şi pâinea
să scoată din lume durere şi chin
să umple cu minuni bezna, genunea.

fericiri de bogaţi să-mpartă la săraci
să vindece bătrânii trişti şi bolnavi
să cureţe lumea de nebuni şi draci
norii din suflete să nu fie gravi.

e nevoie de Iisus e nevoie de sfinţi
să îmbuneze lumea plină de furie
nervi depresivi să scoată din minţi
spiritul să simtă marea euforie.

nutresc o lume cu oameni cuminţi
credinţa mea nu este o butaforie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe un scaun de poveste

m-am aşezat pe-un scaun de poveste
cu tălpile în iarba rourată
cu sete de lumină mă caţăr pe creste
în azurul zilei minunată

oasele-mi albe absorb căldură
cu soarele blând sedus de iubire
nervi se topesc în a razei nervură
lumina proaspătă pătrunde-n privire

frunza de arţar ca o inimă de copil
freamătă în sufletul meu obosit
tare mult aş vrea să dansez cadril
cu fluturii albi pe un colţ de zenit

se transformă-n vers gândul pueril
mai am de trăit mai am de iubit

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul însetatului de lectură

Sunt însetatul de lectură;
Citesc pe lună opt volume.
Nevasta vrea să plece-n lume,
Că-i multă treabă-n bătătură.

Din ce motiv, nu ştiu anume,
Mă roade foamea de cultură.
Sunt însetatul de lectură;
Citesc pe lună opt volume.

Amanta mă mai ceartă-o tură.
De nervi, la gură face spume,
Aşa c-o iau pe scurtătură.
De-or vrea în somn să mă sugrume,
Tot însetat sunt de lectură,
Citind pe lună opt volume.

rondel de Mihaela Banu din Invitaţie la o ceaşcă de umor (2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replici amare în sistemul sanitar

Mai ieri, la neurologie,
Bătui subtil un apropou
Că nervi n-avem aşa, să fie...
Mai au şi alţii la birou.

Şi nu-s bolnavi numai aceia
Ce stau la coadă să se dreagă,
Ce ţipă, urlă şi înjură...
Acolo-i o liotă-ntreagă...

Şi poate-n vremea ce-o să vină,
Obişnuit cu tratamentul,
Va poposi în clinică
Plin de năduf şi ist, dementul...

Tratat la neurologie
Cu o demenţă progresivă
Lucrând mereu cu toţi nebunii...
Şi astăzi, în retrospectivă,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi în noapte

E toamnă. Noapte. Plouă. Insomnie.
Deschid albumul cu fotografii:
Cei vii sunt morţi, pe când cei morţi sunt vii, -
Şi toţi îmi dau o criză de fobie.

Îi văd trecând prin viaţa mea pustie
Cu relativul vieţii lor pustii...
Şi-n pragul absolutei veşnicii,
Aştept să-mi sune ceasul lor şi mie.

Mereu ciocanul vremii cade greu
Şi-mi bate cuie la sicriu mereu,
Cu iscusinţa lui stăruitoare...

Şi-mi fură somnul spaima de pământ...
Şi mor mereu cu clipa care moare...
Şi-afară-i toamnă, noapte, ploaie, vânt...

sonet de Mihai Codreanu din Turnul de fildeş - Lira neagră (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!