Serioase/triste despre moarte bunicului, pagina 7
Moarte
Nu există speranță, nici frică
În animalul care moare;
Omul sfârșește, la o adică,
Într-o nădejde temătoare.
El a murit de mii de ori
Și pururi a renăscut din propriul praf;
Unui om bărbăția-i măsori
Când înfruntând tâlhari setoși de sânge, jaf,
Nu ia în seama viața-i trecătoare,
Nu se gândește la ziua de mâine și nici la țintirim;
El se-îndreptă spre moarte ca albinele spre-o floare
Omul a inventat moartea, așa cum azi o știm.
poezie celebră de William Butler Yeats din Scară în Spirale (1933), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre frică
- poezii despre zoologie
- poezii despre viitor
- poezii despre sânge
- poezii despre prezent
- poezii despre inventatori
- poezii despre flori
- poezii despre existență
Câtă vreme există moarte, Biserica rămâne de neclintit! Zdruncinați-o cu toții, subminați-o din temelii, rasturnați-o, aruncați-o în aer - tot nu veți izbuti s-o distrugeți. Chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, voi veți pieri primii sub dărâmăturile ei. Și atunci cine o să vă mai apere de moarte? Cine o să vă mai dea atunci credința dulce în nemurire, în viața veșnică, în fericirea de apoi?
Leonid Andreev în Jurnalul Satanei (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre religie
- citate despre moarte
- citate despre fericire
- citate despre existență
- citate despre creștinism
- citate despre biserică
- citate despre apărare
- citate despre aer
Solilocviu
Iubirea-n cer cu luna se certa
că-n frumusețe nu-i chip s-o întreacă.
Înfiorate cuvinte și-au spus. A pierduților stea
dincolo, dincolo încerca să mă treacă.
Neștiind a trăi, ascultam
cum bate novembre pădurile moarte,
întunecat, neștiind a trăi,
sufletul se-mbătase de moarte.
Iubirea-n cer cu luna se certa...
O, masca ei cumplită, de Gorgonă,
și părul auriu care cădea,
un fum, un foc, dintr-o lunară zonă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre întuneric, poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre păr, poezii despre păduri, poezii despre măști sau poezii despre fum
Rose (în vârstă): Poți da o viață în schimbul alteia? Omida se transformă în fluture. Dacă o simplă insectă putea face acest lucru, eu de ce nu puteam? Era mai de necrezut ca faptul că Titanicul se poate scufunda?
Lewis Bodine: Nu am găsit nimic despre Jack. Nu există niciun document cu privire la el.
Rose (în vârstă): Nu, n-are cum, nu-i așa? Și nu am amintit nimic de el până acum. Nimănui. Nici măcar bunicului tău... Inima unei femei este un ocean plin de secrete. Dar acum știi că a existat un bărbat pe nume Jack Dawson care m-a salvat în toate felurile în care o persoană poate fi salvată. Și nu am nici măcar o fotografie de-a lui. Acum există doar în amintirea mea.
replici din filmul artistic Titanic
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre salvare, citate despre vârstă, citate despre secrete, citate despre ocean, citate despre insecte, citate despre inimă sau citate despre fotografie
Bunicul
(poezie închinată bunicului meu
Ioan Andrieșanu)
S-a dus în ceruri bunicul meu, Ioan,
Că unde-ar fi putut, altminteri, oare
Să meargă cu o inimă-așa mare,
Bunicul meu cel drag de la Vișan.
L-am dus tăcut pe ultimul său drum,
Cu-ntregul sat, în acea zi de vară
Și-am retrăit, la fel ca prima oară,
Copilăria-mi dusă ca un fum,
Cu veri, vacanțe și cu toamne pline
De nuci, de prune, struguri și gutui,
Iar azi bunicul meu acasă nu-i,
Dar, Doamne, câte a lăsat în mine!
De azi-nainte-n iarnă, timp fulgerat de ger
E pentru mine, încă, un Sfânt Ioan în cer!
sonet de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre struguri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre sat
Au trecut anii tinereții (La jubileul de 50 de ani al tatălui meu)
Au trecut anii tinereții
Și tu, tată, îmbătrânești,
Dar tu pentru mine
Veșnic tânăr ești!
Au trecut anii tinereții
Și părul îți albește,
Dar tu să nu fii trist,
Căci lume și așa te iubește!
Să nu te temi de moarte,
De moarte mai bine să te păzești,
Căci viața e frumosă, tată,
Dacă știi să o prețuești.
poezie de Vladimir Potlog (23 septembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre tată, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Înțelepciunea morții
Cine nu se naște nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorințele te depășesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții.
Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință.
În fiecare om zace un mort trecutul.
Când mori te întorci la locul nașterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția.
Datorită morții a intrat morala în viața noastră.
Viața este un împrumut al morții.
Pot trăi la nesfârșit cei ce nu au nimic de făcut.
Când știi de toate mergi spre moarte cu ochii închiși.
De unde știm că nu ne așteaptă cu dor cei care au plecat?
Știm că vom muri, dar nu știm uneori că am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am să mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poți ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viață.
Cunosc moartea mai bine decât morții.
Cine pătrunde trufaș în moarte?
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre înțelepciune, poezii despre vorbire, poezii despre superlative sau poezii despre râs
Sosește moarte - pot acuma spune
Sosește moarte - pot acuma spune
Ce din mândrie gura-mi nu spunea:
În dulcile trecute vremuri bune
De dragul tău bătu inima mea.
Sicriu-i gata, lumii zic adio,
Cobor în groapa liniștii depline;
Dar tu rămâi în urma mea, Mario,
Plângând, ades te vei gândi la mine.
Te mângâie și veselă fii iară,
Nu-ți frânge mâinile fără folos -
Așa-i destinul omului: să piară
Orice e bun și mare și frumos.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre mâini, citate de Heinrich Heine despre moarte, poezii despre inimă, citate de Heinrich Heine despre inimă, poezii despre frumusețe sau citate de Heinrich Heine despre frumusețe
Moarte, fugi
Am urât această lume!
Și cum pot să n-o urăsc?
Un necaz nu se sfârșește,
Alte-n loc se pregătesc!
Și sperând de-o zi pe alta
Văz că sper tot în zadar,
Căci în loc de vreun bine
Chinul meu e mai amar,
De aceea, eu adese
tot suspin după sicriu;
Dar... ah! cine-mi poate spune
Și-n mormânt cum o să fiu!
Poate-acolo mă așteaptă
Un necaz cu mult mai greu;
M-am deprins cu chinul lumii
Moarte, fugi când te chem eu!
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre moarte
Virtutea strălucește și după moarte.
citat celebru din Euripide
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!