fericirea are chipul tau

Părerea necredincioşilor este că din schimbarea unui sistem economic poate să izvorască fericirea oamenilor. Cei credincioşi ştiu că fericirea lor izvorăşte din Crucea de pe Golgota, din Mormântul Domnului, de pe Muntele Sinai, de pe Muntele Fericirilor, din Sfântul Potir, din pântecele Fecioarei, din inima curată, din post şi rugăciune.

Dumitru Zamisnicu în Credinţa în zeghe. Preot Dumitru Zamisnicu – Evocări (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă doreşti să atragi sănătatea, bogăţia şi fericirea la care visezi, atunci trebuie să cultivi o imagine de sine care să fie compatibilă şi să susţină aceste gânduri - şi anume sănătatea, bogăţia şi fericirea.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea care duce la împlinirea vieţii nu este fericirea superficială care depinde de circumstanţe; este acea fericire care izvorăşte dintr-un suflet mulţumit şi care rezistă chiar şi prin cele mai grele împrejurări.

citat din Billy Graham
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti, sunt!

Eşti,
fără să-ţi invoc fiinţa.
Îmi locuieşti sufletul
cu plinătatea inimii tale,
curăţindu-i ungherele prăfuite.
Sunt,
fără să-mi ştii visele.
Îmi respir fericirea
sărutându-ţi paşii rătăciţi
prin inima mea.
Eşti,
fără să număr clipele.
Îmi dăruieşti infinitul
temerilor tale cele mai ascunse,
să le pastrez sub pernă.
Sunt,
fără să-ţi rănesc zborul.
Iţi ocrotesc chipul
privindu-ţi obrajii istoviţi
de săruturile mele.

[...] Citeşte tot

poezie de Emilia Barari
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginile în care mă caut...

(mamei mele)
- fragment -

mama
s-a dus să adune câteva ierburi
să le aşeze în mănunchi
sub grindă
să poarte de belşug şi de noroc...
nu mai are cum să ajungă la cină
de va veni târziu
pe întuneric
îmi va pune mâna în poală
şi-mi va sprijini somnul
până dimineaţă
când liniştea spartă
de întâiul cântat al cocoşului
îi va reconstitui chipul
o lumină va ţâşni din
răsăritul târziu
separându-i chipul de umbră

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speri că vei fi fericit de îndată ce vei obţine ceea ce doreşti. Te înşeli. Nici nu-l vei căpăta bine, că vei avea alte nelinişti, aceleaşi supărări, acelaşi dezgust, aceleaşi temeri, aceleaşi dorinţe. Fericirea nu constă în a-ţi dori ceva şi a te bucura de el, ci în a nu dori. Căci fericirea constă în a fi liber.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea este ca o minge după care alergăm, iar când o prindem, îi mai dăm o lovitură de picior... pentru a continua să alergăm după ea! Fiindcă în această cursă ne simţim stimulaţi; în această căutare, în acest elan pentru atingerea ţelului se află fericirea.

Omraam Mikhael Aivanhov în Grăuntele fericirii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea ţine de simţuri şi, cu toate că poate da uneori senzaţia fericirii, îi lipseşte sensul. Fericirea, în schimb, se bazează pe existenţa unui sens şi se poate păstra de multe ori în pofida unor condiţii exterioare potrivnice. Este stabilă şi persistentă. În timp ce plăcerile sunt un bonus al vieţii, fericirea este o obligativitate.

citat din Dalai Lama
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intre zambete si lacrime

Atena, tu, zeiţă a gândirii,
Gândit-ai peste tot amprenta fericirii?
Pe chipul oricăruia ce-i subjugat de patimi
Gândit-ai fericirea în zambete şi lacrimi?

Tu, Hades, ascuns în întuneric,
Menit-ai suferinţa din gesturi de isteric?
Sub masca de cenuşă de care nu te saturi
Menit-ai suferinţa din zâmbete şi lacrimi?

Poseidon, tu, al mării dirijor
Văzut-ai amintirea naufragiată în decor?
În ochii-aproape stinşi a celui ce îl clatini
Văzut-ai amintirea sub zâmbete şi lacrimi?

Iar tu, stimată Hera, în ura ce-o respiri
Ai înghiţit vreodată fărâme de iubiri?
Din aerul ce-apasă pe Kama cea curată,
Cu zâmbete şi lacrimi îneacă-te odată!

poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este o fiinţă ce are nevoi, întrucât aparţine lumii sensibile şi în această privinţă raţiunea lui are desigur din partea sensibilităţii o sarcină pe care nu o poate respinge: sarcina de a se îngriji de interesele ei şi de a-şi face maxime practice cu privire la fericirea din această viaţă şi, pe cât posibil, cu privire şi la fericirea unei vieţi viitoare.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Despre conceptul unui obiect al raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!