Amuzante/comice despre dudau florin poezii, pagina 7

Mă-ntind pe spate c-un suspin,
Încerc să fiu băiat cuminte,
Mă consolez că, cel puţin,
Nu-mi cere banii înainte.

Să-şi poată repara dantura,
I-am dat o primă de Crăciun
Şi-acuma, când deschide gura,
Mă muşcă parcă-ar fi nebun...

Sunt conştient că m-a salvat
Şi-i port recunoştinţă vie
Pentru că nu a acceptat
Când am cerut-o de soţie.

Nea Gheorghe şi vecinul său, Ilie,
Se ceartă pe pământ de-o veşnicie
Şi presupun c-aşa s-a demonstrat
Că veşnicia s-a născut la sat.

De doreşti să-mbogăţeşti
Nu-ţi trebuie minte multă:
În partid te pripăşeşti
Unde taci şi doar ascultă!

Îi urmăresc de-o săptămână,
Nu cred că-i pură întâmplare,
Îl are cu ceva la mână
Că prea îl are la picioare.

Trăiesc o existenţă acră
Precum o floare-n buruieni:
Nu-i de ajuns că-mi este soacră,
E şi născută-n Urziceni!

Când beau la birt de-mi uit şi casa
Ea nu o ia ca handicap,
M-aşteaptă surâzând cu masa
... Pe care mi-o trânteşte-n cap.

Au fost scrise 7 comentarii. Referitor la dudau florin poezii, Marian Cioacă [din public] a spus:

Bun venit, Florin Rotaru! Ai adus aer proaspăt şi curat. Glumele, cu sau fără "Cioacă", sunt binevenite.

Că eşti întârziat, o ştiu
Şi-ţi recomand, spre ajutor,
Să-ţi cauţi un deşteptător...
Dar cred că e deja târziu

Când schimb un bec în vreo dulie,
A sufletului meu stăpână
M-asigură cu o frânghie
Şi-mi trage scaunul c-o mână.

<< < Pagina 7 >

dudau florin poezii