Epigrame despre deja, pagina 7

Iubirea ei de păpădie
Mi-a răscolit fiinţa toată.
Când i-am vorbit de veşnicie,
Era deja împrăştiată.

În Europa milenară
Românii sigur vor intra
Şi pot să fac dovadă clară:
Jumate au plecat deja.

Sub pomii străjuind cărarea,
În cripta umedă şi grea,
Sunt pus de-o lună şi deja
Am început să-mi pierd răbdarea...

Cu teamă lumea-n cer priveşte
Pedeapsa care totul curmă;
La noi nu prea se potriveşte
Suntem deja cu-o sută-n urmă!

Toţi au vorbit, record numeric,
Şi-afară apărură zorii
Dar au rămas în întuneric
Probleme vechi, deja notorii.

Cum am soclul, deja, construit,
Un îndemn din bătrâni îl aplic
Şi dorind, pe el, bust să-mi ridic
Chiar un sculptor faimos am plătit!

TV-ul te–a învăţat la o emisiune,
Că dacă încă la amante mai visezi,
La vârstă ta asta–i deja evaziune,
Şi e mai bine la un prieten să apelezi.

epigramă de Paul Constantin (22 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un scorpion m-a înţepat,
Dar asistenta mi-a zis: Lasă!
Tu eşti deja imunizat
La ce otravă ai acasă!

De la guvern, peste hotare,
Cică deja au comandat
Maşini cu locuri în picioare –
Să nu-i mai doară-n tur de Stat.

Cum guvernul mă îndeamnă
De vreo câţiva ani, deja
Am strâns toamnă după toamnă
Şi... trei găuri la curea!

<< < Pagina 7 >

deja