Poezii despre cuvinte frumoase, pagina 7
Joaca de cuvinte
Inima mea nu te minte
Te iubesc cu-adevărat.
Eu mă joc doar cu... cuvinte,
Dar la propriu, nu la figurat.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (28 iulie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerile nu sunt cuvinte
Tăcerile nu sunt cuvinte
Tu taci pe-o canapea,
Eu într-un fotoliu.
Tăcerea ta-tăcerea mea,
Hrănite de orgoliu.
Chiar și durerile ne tac,
Și-s clipe irosite,
Tu nu mă întrebi, eu ce mai fac?
-De ce nu-mi povestești, iubite?
Nici eu nu te privesc, și tac,
Cum tac tăcerile-n odaie,
Și nu te întreb, deși aș vrea să o fac,
-Auzi, a ceasului bătaie?
Cu ticăitul lui ne trece viața,
În care refuzăm cuvinte,
Căci neoprită e-drumeața,
[...] Citește tot
poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (6 martie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte ce trăiesc
Am devenit prieten
Cu internetul.
Facem schimb de cuvinte
Și dincolo de ele
Prin fire nevăzute
Răsar în oameni
Împlinite
poezie de Mihai Vintilă din Fiare și Oameni (2012)
Adăugat de Mihai Vintilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soba inimii mele
Din cahle frumoase
meșter strică
face sobe proaste.
Ele bucură cel mult ochiul,
dar nu încălzesc și trupul.
Din stihuri frumoase,
pestrițe uneori,
dar bine meșteșugite
----stiharul----
înalță POEZIA...
soba inimii mele!
Ea bucură sufletul,
încălzind inima,
ca o sobă reușită...
frumoasă!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ce bun cuvântul?
La ce bun cuvântul?
O gâză cu ochi negri, cum au gâzele,
În lumea uriașilor, ele au dimensiuni apreciabile,
m-a întrebat, dând din aripi la bun cuvintele?
Am tăcut, grea întrebare. În galaxie nu există cuvinte,
Or fi undeva, mai departe. Desigur, copiii nu se fac din cuvinte.
Mângâierile, înhumările, execuțiile merg și fără cuvinte.
Dar vine notarul, avocatul, scriitorul, președintele, alții și alții,
Cum adică? Cântarea Cântărilor, Biblia, Moise, Iisus, Mahomed,
Shakespeare, postmoderniștii, păi vezi?
Trece un violonist și râde din vioară. Pe acoperiș.
Vine Picasso și râde cu penelul. Gâza mea râde și ea,
Nu-i prea-nțeleaptă, dar se descurcă și fără cuvinte,
Are un sac de poeme, le ascunde, poate trăi fără ele.
Atunci cum de s-au sinucis Paul Celan, Sylvia Plath, Maiakovski?
De ce? Din cuvinte? Iubirea a devenit un cuvânt de cinci bani.
Ia-l de jos, se adună. Spune-mi un alt cuvânt.
Caii de foc nechează, caii apocaliptici nu au cuvinte.
Haosul este și el un cuvânt. Gâza mea, ai dreptate,
Se poate și fără cuvinte, dar eu am să-mi tai degetele,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt Dumnezeiesc
Să nu crezi în cuvinte care țipă
Că sunt cuvinte-nvolburate!
Să crezi, doar în cuvintele-aripă
Ce te ridică peste toate!
Să nu crezi în cuvinte care plâng
Că sunt aidoma cuvinte-moarte!
Să crezi, doar în cuvintele-lumină
În raza lor venită de departe!
Să nu crezi în cuvinte care taie
În carnea vie-a sufletului tău!
Să crezi, doar în cuvinte-vâlvătaie
Ce te ridică pân la cer mereu!
Să nu crezi în cuvinte ce strivesc
Un fluture, o inimă, o floare!
Să crezi doar în cuvânt dumnezeiesc,
În râul limpede și-n mare!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Iubirea
Ne spunem cuvinte frumoase în fiecare zi
Și ne mințim duios în noapte
Până în ziua în care ne vom ridica privirea
Spre alte zări și mări în care ne vom pierde
Și vom visa un vis al unui copil prea devreme dus la școală
E seara în care vom simți să înghețăm timpul
Când aripile de îngeri ne stau pe umerii împovărați de griji
Lumină din lumină....
Foc din cer se deschide asemenea unei călimări nefolosite
Ce se grăbește să aștearnă pe hârtie iubirea....
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictorul de cer și ocean
albastru-mi strivește privirea
lumea este închisă-n tăceri
albul trist îmi poartă amintirea
măștilor ce nu vor să primească lumina
când în cer nu mai sunt albi pescăruși
sculptez cu clipe frumoase tristețile din valuri
cuvinte pictez neuitate-n gându-mi, amintirea
și demult respir prin frumosul ocean
așa am ajuns să adun și meduze
scoici, iar apoteotic sa pun și un ban
tarabele-n nisip își strigă disperarea
încercând să alunge tristețea, de peste an
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obraji înforiți de cuvinte
Cu ziua mă spăl
și cu
zâmbetele tale
îmi
șterg obrajii
înfloriți de cuvinte
până
în albia tăcerii
căci pașii
demult mi s-au pierdut
în umbra ta însuți
nu
mi-au dat în floare secundele
nici măcar
în numărătoarea inversă
însă
izvorul acesta de cuvinte
așa cum îl vezi
tu însuți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!