Poezii despre cristalin, pagina 7
Uvedenrode
La râpa Uvedenrode
Ce multe gasteropode!
Suprasexuale
Supramuzicale;
Gasteropozi!
Mult limpezi rapsozi,
Moduri de ode
Ceruri eșarfă
Antene în harfă;
Uvedenrode
Peste mode și timp
Olimp!
Ceas în cristalin
Lângă fecioara Geraldine!
Dantelele sale
Ca floarea de zale,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Barbu din Uvedenrode
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre virginitate
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre poftă
- poezii despre mitologie
- poezii despre idei
- poezii despre fructe
Un fragment
După ce-otrava se-așterne precum roua
Peste petalele lor, anumite flori
Au, spun unii, parfumul mai dulce decât
L-aveau când, din boboc, s-au desfăcut în zori.
Spun unii că oamenii condamnați la moarte
Beau vinul îndoit o calpă, dulce zeamă,
Cu-o plăcere mai mare decât ar fi băut
Cândva cel mai curat, mai nobil vin din cramă.
Spun unii că în cântecele vrăjitoarelor,
Oricât de stridente sau crude din cale-afară,
Se află-un sentiment uitat, un ritm misterios,
O armonie poruncitoare și bizară.
Eu cred că vocea diavolului
Intră-n urechea noastră mai adânc și mai deplin
Decât cuvintele șoptite de îngerii din cer,
Oricât de dulce și de clar, de cristalin.
poezie de Adam Lindsay Gordon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre voce
- poezii despre vin
- poezii despre urechi
- poezii despre superlative
- poezii despre rouă
- poezii despre ritm
- poezii despre plăcere
- poezii despre pedeapsa cu moartea
Patul de lângă fereastră
Când am făcut casa am ales un pat la parter, lângă fereastra
Ce dă spre mare, să-mi fie patul morții, e gata și mă-așteaptă,
Nefolosit sau folosit o dată pe an, când vine vreun oaspete,
Fără ca acesta să-i bănuiescă rostul final. Nu-l privesc
Nici cu aversiune și nici cu jind, ci, mai degrabă,-n ambele feluri,
Astfel, egale fiind, sentimentele se ucid unul pe altul și-un interes cristalin
Rămâne proaspăt. Sunt sigur că voi termina tot ce am de făcut;
Și-asta va suna mai degrabă ca un fel de muzică
Atunci când demonul răbdător de dincolo de stâncile marine și cer
Se va ridica împreună cu ceata lui și va striga de trei ori: "Hai, Jeffers".
poezie de Robinson Jeffers,1887 1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stânci, poezii despre sfârșit, poezii despre muzică sau poezii despre moarte
Cand tacerea doare...
Celor care cred in miracole;
De ce iti spune asta...
Te intrebi oare?
Pentru ca stiu... si tu ai simtit;
Iti aduci minte cand puteai zbura?
Puteai atinge cerul, pamantul, apa, gheata...
Rasul tau rasuna atat de tare;
Aveai o forta inimaginabil de puternica,
Erai considerata o iluzie, o fantasma,
Nu te aparai, doar zambeai;
Si acum iti simt surasul cald,
Il simt mereu aproape;
Ofereai mangaiere, alinare, fericire;
Dar acum esti trista,
Iar noi, noi nu stim
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Irimie
Adăugat de Alexandra Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre fericire sau poezii despre apă
Când setea de a ști e cale de sfințire
Cuvinte se-nfiripă din litere culcate
Pe file-nvechite de timp și de citit
Ce scump e adevărul cel ferecat în carte
Ce sfinte sunt iubirea și dorul cel dospit.
Și iată: toate-acestea, cuvinte-nfiripate,
Să-ți fie ție-apoi, liman de nemurire!
Ce cristalin și rece e izvorul, frate,
Când setea de a ști e cale de sfințire!
Și degetele fine ce-au rost de-a răsfoi
O carte, și-ncă o carte, și-apoi și alte mii
Îți vor atinge fruntea și buzele, tu știi?
Să se înfrupte iar, ca din șerbet copii?
Tu lasă-te purtat de-a firului poveste,
Dar mintea ta să soarbă cuvintele-aurii!
Din cărți s-alegi doar roluri de crai și de crăiese
Și-ale tale-averi vor fi zeci, sute, mii!
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți, poezii despre iubire, poezii despre dor, poezii despre degete, poezii despre cuvinte, poezii despre adevăr sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Fericirea mea
Îmi este fericirea un licărit de stele
Când vine din neant sau chiar de nicăieri?
Să-mi lumineze-n suflet și, chiar în toate cele,
Atâta bucurie, izvorul de plăceri?
Pe razele de soare, ea visele-mi adună,
Spre un pârâu ce curge, cristalin,
Și se revarsă-n lacul, plin de voie bună,
Din care ud să crească, Narcisa și un Crin.
Fie ca fericire mereu să ne cuprindă,
Oriunde-om fi, în cer sau pe pământ,
S-o atârnăm, pe
. al vieții grindă,
Să nu ne părăsească, să fie-un legământ.
Îmi este fericirea, o stea strălucitoare,
Ce-mi luminează calea spre dorul ce-l visam?
Să nu spuneți că-i simplă, viața pentru-o floare
Ce crește ne udată, căci lacrimi nu mai am.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre creștere, poezii despre suflet, poezii despre narcise, poezii despre lumină sau poezii despre flori
Dor de tine
Casa e tristă și pustie
De când tu ai plecat
Iar lacrimile nu se mai opresc
Din barba-mi argintie,
Sunt lacrimi de durere
Sunt lacrimi care ard in suflet
De dorul fiicei mele.
Paduri de foc îmi ard in suflet
De dorul tău copil iubit,
Încerc sa-l sting dar nu se stinge
Că arde-ncet, mocnit
Și-mi mistuie ușor
Sufletul meu rănit.
Mi-e dor de ochii tăi frumoși
Mi-e dor de glasu-ți cristalin
Mi-e dor, mi-e tare dor
Copila mea de tine.
Pe drumul dintre cimitir și casă
Poteca s-a bătătorit
Bătând în fiecare zi
[...] Citește tot
poezie de Ionel Iamandei (19 aprilie 2009)
Adăugat de Ionel Iamandei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre ochi, poezii despre frumusețe, poezii despre foc sau poezii despre durere
În tandem
umăr lângă umăr, plimbăm senzațiile de la unul la altul
sorbind tacticos aceeași țigară
tu mă iei de formele ideilor și mă alinți
pe fiecare zvâcnire rebelă
eu te iau de fiecare miez dulce întrezărit în aplecarile tale
și te sorb cu toată ființa mea
alinare și hrănire semi-serafică
zboruri și prețuiri regăsite
unul în celălalt
ochiul tău învie ochiul meu verde - oază
limpezind cristalin fiecare șoptire a irisului
îmbrățișări vizibile, sclipiri de lumină
în lacrimi subtile, cristale de fericire pe chip
și încredere
regăsirea în același întreg odată cu dezvelirea în lumină
cheamă mărturii, invocă pași siguri
fără dezbinări și fără împrăștieri de simțuri
fidelitate închisă într-un cocon de lumină
ferecându-ne zborul vertical
până la eliberarea firească a unuia în celălalt
[...] Citește tot
poezie de Ana Eugenia Păcurar
Adăugat de Petronia Dajna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre verde, poezii despre simțuri, poezii despre plimbare sau poezii despre oaze
Ultimul poet
desculț de idei
rătăcescpe aleile toamnei
sunt poetul ce plânge într-o rugă
învelind în maluri de humă ecoul
buzele oftează etern a valuri
mă ascund la sânul credinței
însetat de înălțimea luminii
mi-e cuvântul zbor sacru îmbrățișând văzduhul
din ochi curg stele
trec ore
grăbite și ele
lumina s-a contopit astăzi cu marea
în susurul cristalin al gândurilor nespuse
la răscruce de zboruri, strivesc timpul în palmă
căutând tăcerea îngropată
mai scriu un vers printre umbrele serii
sunt omul ce a iubit necuprinsul
și am făcut din tainice cuvinte o mare
clepsidra se zbate pe țărm
mă ard razele timpului și țip
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre înălțime, poezii despre versuri sau poezii despre toamnă
Ziua cucului (Buna Vestire)
Când iarna era pe sfârșite
și natura toată-ncolțea,
în clipe de cer blagoslovite,
pe-o rază de lumină divină,
Îngerul Gavril cobora în cetatea Galileea
și-n casa feciorei Maria intra.
Cu glas cristalin îi anunța
că va naște pe cel mai în vârstă decât ea
și Născătoare a Născătorului se va afla.
Tânăra fecioară, în simplitatea ei,
prăpastia deznădejdii și muntele mândriei
cu umilință și pioșenie a depășit
și cu voia Sa, Hristos s-a zămislit.
Ca și atunci, în vremi străbune,
azi cântă cucul al său nume,
primul cântat din acest an,
al zilelor prea sfânt sacristan.
Buna Vestire să-ți coboare-n suflet,
din gânduri și fapte bune să-ți faci buchet,
fii umil, iubitor și mărinimos
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre zile, poezii despre vârstă sau poezii despre tinerețe