Poezii despre cripta, pagina 7
Promenade atemporale
Până mai ieri, ne întâlneam cu străbunii
La mănăstirea Marelui Ștefan în naos...
Că nu-i tăzlăuan să nu fi trecut pe-acolo,
Prin fața altarului pârguit de icoane,
La botez, cu ochii bulbucați
De spaima începutului de viață,
La nuntă, voievod de-o zi, încoronat
Cu pirostriile legământului în doi,
Și, în fine, pe năsălie, galben, nepăsător
La promisiunile rudelor înlăcrimate
Bocind, din reflex, c-așa se cade la mort,
"Veșnica pomenire", dar ce s-o servi la praznic?
Singură, mănăstirea, ne garanta că musai
CANDVA vom trece prin naos
Și, prin rotocoale de fum
De cădelniță și miros de tămâie
Ne vom reîntregi familiile rătăcite prin pământ
"Sărut mâna, bunicule", "Bună, nepoate"
"Ce zici, punem la noapte de o Messă?"
Că Dincolo-s interzise chiolhanurile,
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colina Herzog
Colina este o mare ridicată-n tablou,
Seara revine cu surle și tobe,
Cineva îmi spun Fiul meu, o umbră, două umbre, hombre,
Exilul omului de lut,
Noaptea ca sărbătoare autentică,
Un pas de dans înspre moarte,
Caut mormântul lui Orfeu,
Nu-i nicăieri, poeții sunt ca și pereții albi,
Fiecare nepoet poate să scrie pe ei ori să-i scuipe,
Dacă sunt nebun, este-n ordine, zice Herzog,
Urcăm și noi Muntele Măslinilor,
Urcăm treptele bazilicei Madelaine, din Paris,
Ochii mei plini de funinginea cuvintelor,
O lacrimă le poate spăla,
Descifrez numele destinației mele,
Nu v-o spun.
Vântul alb și luna neagră,
zi de zi cu mult mai dragă,
cerul blând, adânc de aer,
urcă morții în zbor lin.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
"Nouă zi, ce îmi aduci?
Numai spleenuri citadine?
De-i așa, atunci mai bine
Fără mine să te duci!
O să mă retrag în alte
Vremuri dintr-o stinsă eră,
Și-n nemuritoarea sferă
Voi gusta trăiri înalte.
Voi da glas prin cânturi vii
Unui timp de anvergură,
N-am nevoie de-a ta ură,
Zi perfidă care vii!"
Astfel zise biograful
Către zorii noii zile
Și-și vârî cu ciudă capul
În istoricele file.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul de apoi
În liniștea asta eternă
ce curge ca un mir
din sicriul meu,
mă sufoc în propria mea conștiință
care mă judecă după criterii
dureros de pure.
Mă doare potențialul meu neîmplinit
dar mai ales,
că nu am iubit suficient viața...
Mă doare că n-am trăit prezentul,
am fost o undă oscilatorie
între două limite:
trăirea într-un viitor ideal
și retrăirea obsesivă a trecutului,
ce otravă!
Dacă n-ar fi fost timpul
prin care să-mi exprim existența,
cum oare aș măsura trecerea mea
[...] Citește tot
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterul vieții de apoi
Nu știu de-i simplă revelație,
Dar am aflat ce-i nemurirea
Sau viața de apoi; când firea
Dispare... O elucubrație!
M-afund în fizică și legi
Ce n-am crezut, n-am înțeles
Din bănci de școli... N-am de ales;
Mă supun lor!... De mă-nțelegi?!?
... Aleg doar una, că-mi dă girul
Răspunsului ce-l am acum
La mijloc, spre sfârșit de drum
Din mers în halte, urmând firul...
... Căci stau ades cu morți la masă;
I-ating, îi ascult, cu ei râd, plâng
Cu ochi deschiși, sau strânși... mă strâng
Din tot pe unde-am fost, de-acasă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morminte de hetaire
Ele-s întinse-n părul lor cel lung,
cu fețe brune, trase-adânc în sine.
Cu ochii-nchiși ca de prea multă zare.
Hârci, guri și flori. Și dinții netezi,
piese-ntr-un joc de șah în miniatură,
din fildeș, rânduite în șirag.
Și flori, galbene perle, oase zvelte,
mâini și cămăși și pânză veștejită
pe prăbușita inimă. Dar jos,
acolo sub inele, talismane
pietre-azurii (în dar de la drăguți)
încă stă sexul criptă liniștită,
până sub boltă plină de petale.
Și iarăși perle, galben risipite
cupe de-argilă arsă care-au fost
cu chipul lor ornate, cioburi verzi
de șipuri de pomezi cu iz de flori,
și zei micuți: domestice altare,
cer de hetaire cu extatici zei.
Și brâie rupte, scarabei turtiți,
[...] Citește tot
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comemorare Sfântului Ștefan cel Mare
COMEMORARE SfÂNTULUI ȘTEFAN CEL MARE
(omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate)
Spre o domnie de veacuri apusă,
pioasa mărturie se îndreaptă,
să scriu strategie ce a fost dusă
de voievod în luptă și în orice faptă.
La Putna, clopotele dau trezire
în zi de iulie și sărbătoare
pentru comemorare-n mânăstire,
a Sfântului Ștefan-Vodă-cel-Mare.
El nu purta renume din statură,
ci din fermitate și-nțelepciune,
de la cotropitori atrăgând ură,
prin rugă a dus ecouri în lume.
Pe pământ trimis de Divinitate,
să cârmuiască neamul moldovenesc,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții creștine și ritualuri românești / Editura Paideia - 2008
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea este Istorie
Unde-ți sunt monumentele, bătăliile tale, martirii?
Unde ți-e memoria tribală? Domnilor,
într-o criptă străveche. Marea. Marea
le-a închis pe toate. Marea este Istorie.
La începuturi, aburi uleioși se înălțau,
greoi ca haosul;
apoi, ca o luminiță la capătul unui tunel,
a apărut felinarul unei corăbii
și aceasta a fost Geneza.
Apoi, au fost norii de țipete,
rahatul, geamătul:
Exodul.
Oase lângă oase sudate de corali,
mozaicuri
cimentate de binecuvântarea umbrei rechinului,
acela a fost Chivotul Legii.
[...] Citește tot
poezie de Derek Walcott, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dimineața învierii
Isus,
prin care-a fost creat
și ceru-ntreg și stropul humii,
trei zile și trei nopți a stat,
din sânul Celui adorat,
în sânul și puterea lumii.
Trei zile și trei nopți năduful
L-a frânt.
Dar, de pe cruce, Duhul
a străbătut adâncul gol,
scoțând toți robii din Șeol
și-nnourând cu ei văzduhul!
Ce pană ar putea descrie
fermecătoarea bucurie
când se văzură toți aceia
ce-au fost iubiți din veșnicie!
Și-n urmă, după noaptea treia
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duminică dimineață
I
Satisfacțiile oferite de moliciunea capotului, și cafeaua băută
Mai târzior, și portocalele savurate pe scaunul însorit,
Și cacaduul verde de pe covoraș, și libertatea
Amestecate pentru a risipi
Sfânta liniște a străvechiului sacrificiu.
În reveria ei simte asediul
Întunecat al acelei vechi catastrofe,
În vreme ce acalmia se-adâncește printre luminile apelor.
Portocalele aromate și aripile verzi, strălucitoare,
Par lucruri dintr-o procesiune a morților,
Șerpuind deasupra apei întinse, fără sunet.
Ziua-i asemeni apei întinse, fără sunet,
Calmă-n așteptarea trecerii pașilor ei visători
Peste mări, spre tăcuta Palestină,
Dominionul sângelui și-al mormântului.
II
[...] Citește tot
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!