Toate rezultatele despre coace, pagina 7
Să nu vie florile vieții tale nici prea curând, că le prinde frigul și nici prea târziu, căci nu li se vor coace roadele.
citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezește setea-
peste prundiș susurul
apei din izvor.
*
Se coace pâinea-
senzații olfactive
pe lângă cuptor
*
Vântul răcoros
apropie furtuna-
de la orizont.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mintea se coace când vine școala, inima când vine necazul.
Ioan Hapca în Gânduri și reflecțiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai grijă ce îți dorești. Eu am simțit aceasta pe pielea mea. Dorințele sunt brutale și neiertătoare, îți ard limba de îndată ce le-ai rostit și nu mai poți să le retragi. Te dor și puroiul din ele coace, te bântuie ca niște fantome.
Alice Hoffman în Regina de gheață
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea dintre o femeie și un bărbat este ca o pâine: se plămădește, se frământă, crește și
se coace. Numai atunci când este coaptă îi simți gustul cu adevărat...
Vasilica Ilie în "Prin labirintul cuvintelor" (carte) (2013)
Adăugat de Vasilica Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul
Pe stânga, mă bucur că prind în palme clipa ocrotită de tăcere.
Alunec lin pe fusul orar, teleportată în sămânța regăsirii.
Călătoresc pe aleea lăuntrică, în lumina difuză a mișcării.
Se coace la soarele gândului covrigul împletit al așteptării.
Cu sare și mac, prinde gust râvna mâinilor.
Până și găurile au sens, prin ele se trece din întuneric
în soarele râsului ca prin brățara argintată a zenitului.
Se prinde roșu timpul la braț, împletitură de suflet.
Mușc pofticioasă din pasiunea creșterii.
Pe dreapta, mă bucur de liniștea argintată a stâlpilor.
Mă îmbrac în șalul zilelor.
Mi se înfășoară de înserare, de părul ciufulit al pendulei zorilor.
Se trage semnalul la vama luminii?
Se îngustează sau se lărgește portalul? Trădată de căldura privirii,
caut coliba în care se coace fericirea.
Alunec lin pe fusul orar și mă trezesc în centrul lumii, în ascultare.
Zbârr! Zbârr!
Se echilibrează zborul.
poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniște albă
Învelișul de ape
peste adâncul mistuitor
coace privirea,
în zborul împietrit
pe rugul nerostirii.
Spații de durere
din grădina zeilor
rup cerul
cu sărutul pleoapelor,
căutând liniștea albă.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniște albă
Învelișul de ape
peste adâncul mistuitor
coace privirea,
în zborul împietrit
pe rugul nerostirii.
Spații de durere
din grădina zeilor
rup cerul
cu sărutul pleoapelor,
căutând liniștea albă.
poezie de Ion Răduț din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când e scos "înainte de vreme", minereul este considerat un "embrion", cum am văzut că se petrec lucrurile în Babilonia. De altfel, orice lucru "crud" care se "coace", se maturizează, prin mâna omului este numit "embrion".
Mircea Eliade în Alchimia asiatică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa
Mă uit la viața mea cum îmi socotește întâmplările
Două plus trei, aici am uitat să trăiesc una
Și gândul meu ce coace tardiv
Îndrăznește să le-apuce cu mâna
Să le bage înapoi de unde-au venit
Ca-ntr-un canal secat
Stau și umplu cu lut
Găuri mari, pe unde-ar putea să vină
Apa
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!