Poezii despre Prima, pagina 7
Oreste
La poarta uitări se-adună regrete
venind dintr-o antică plajă
pe cântec vrăjit de erinii ascete
ce vor să mă prindă în mreajă.
Aud, deîndată, o primă soprană,
cu triluri prelungi mă despică,
iar vocea ei suplă de fată orfană,
pe margini de nori mă ridică.
O alta mai gravă, de primă altistă,
se-avântă pe note rebele,
cu glasu-i divin, de văduvă tristă,
mă urcă la cer, printre stele.
Virgine erinii în larg mi-se arată,
în noaptea toridă de vară
ajunse pe țărm, se opresc deodată,
c-un cântec vrăjit mă omoară.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpi
În orice faptă e o prima oară,
Cum prima dată este o scuză,
Iar niciodată, poate o acuză,
Ori jurământ, la ce-o să piară.
Întotdeauna e-o angajare,
Un gaj de, neîntrerupt, credință,
Sau atestat de elocință...
Cel mai adesea-i o încercare.
Arar zis, nevinovăție,
Dar și la lipsă, o asumare,
Doar parțială, nu eroare,
Iar gafă, adese, e-o prostie.
Regret, este-o ultimă dată,
Justificare repromisă,
Din când în când o nepermisă
Vină, iar neîncetat, sentința luată.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa e prima iubire
Adieri de primăvară,
Așa-s primele iubiri.
Îți fac inima amară
Și-n suflet dezamăgiri.
Când ușor te-îndrăgostești,
Tânăr, la prima vedere,
Îți pare că împlinești
Tot ce inima îți cere.
Când credeai c-ai întâlnit
Femeia visurilor tale,
Îți dai seama c-ai greșit
Și că iubirea asta doare.
Disperat, descumpănit,
Nu mai ești în eul tău.
Crezi că totul s-a sfârșit,
Că orice bine e rău.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consultație
Vine Ițic la Avramy,
Medic bun, recunoscut,
Îi spune că în dragostea cu Samy
E ceva necunoscut.
Prima dată este bine
Și se simte minunat.
Dar a doua oară... în fine
Iese tare transpirat.
Medicul l-a consultat
Și pe față și pe dos,
Dar nimic n-a constatat
Ca să-i fie de folos.
Zise Avramy:
- Ițic dragă,
Îți spun eu că n-ai nimic.
Poate Samy ca să vină
S-o consult pe ea un pic?
[...] Citește tot
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împărtășirea ciorii
" Ei, bine," a zis Cioara, " Cu ce începem?"
Dumnezeu, obosit după crearea lumii, sforăia.
" Care e calea?" a zis Cioara, "Încotro o apucăm prima oară?
Umărul lui Dumnezeu era muntele pe care stătea Cioara.
"Hai," a zis Cioara, " Haide să discutăm această situație."
Dumnezeu zăcea, cu gura căscată, o carcasă uriașă.
Cioara a smuls o bucată mare și a înghițit-o.
" Oare acest cifru se va releva prin digestie pe el însuși
Auzului, detașat de înțelegere?"
(Asta a fost prima glumă.)
Însă, deodată, s-a simțit mult mai puternică.
Cioara, hierofantul, înfoiată, impenetrabilă.
Pe jumătate iluminată. Mută.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Iron Giant Paperback" de Ted Hughes este disponibilă pentru comandă online la 28.99 lei.
Când prima oară ...
Când prima oară am sorbit sărutul,
De pe-ale tale buze dulci ca mierea,
Mi-ai fost izvorul meu și învierea
Și seva vieții ce trezește lutul.
Din cupa fericirii-am prins puterea.
Lăsând în urma mea, uitat, trecutul,
Mi-a luminat sărutu-ți azimutul,
Redeșteptând în sufletul meu vrerea.
Aripi mi-ai dat, beția mi-e profundă...
În piscul 'nalt ne-nlănțuie iubirea.
Simțiri tresar și trupul mi-l inundă.
În praf de stele se preschimbă firea.
Din timp am smuls de nesperat secundă
Și-atins-am ca din treacăt nemurirea.
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns flegmatic
motto: Vitalia Pavlicenco, Președintele PNL spune:
Am impresia că aveți nevoie de adresa spitalului de psihiatrie.
Cum s-a întâmplat, "multstimată" doamnă,
Că v-ați dat pe față lânceda aramă
Cât amar și jale, câtă nostalgie
Investită-n fraza cu psihiatria...
Câți călăi de-ai voștri, doamnă Fidelicenco,
Ne-au băgat prin clinici psiho-disidente
Câți martiri pierdură umbrele de nume
Îngițiți de noaptea "albelor volume"?!!
Azi aveți partide, azi sunteți miniștri
Azi negați trecutul, numele prin liste
Azi dacă trăia însăși Eminescu
Era dus cu forță unde-mi dați adresa
Și la drept vorbind simt un fel de vomă
Când aud limbaje cu miros de zonă
Țipă că-s fecioare curve kagebiste
Când întrebi cum naiba au ajuns prin liste...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 noiembrie 2011, Basarabia)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În prima zi de școală
Când la școală-n prima zi,
învățătoarea zâmbind,
m-a luat dintre copii,
eu am început să plâng.
Ca o mamă iubitoare
m-a rugat cu tonu-i blând:
"Hai, zâmbește ca o floare!
Nu vreau să te văd plângând".
Cu căldura ei de mamă
spre mine s-a aplecat.
Mi-a spus să nu-mi fie teamă,
și fruntea mi-a sărutat.
Abia atunci am înțeles
că are un suflet bun.
Am trecut al vieții stres
și am îndrăznit să-i spun:
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (16 decembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Nervi de primăvară (Parodie după G. Bacovia)
Prima vară...
Dup-o toamnă zbuciumată cu scrutin prea violet,
Zeus se-avântă cu-același valet.
Criza se dezvoltă în întreaga țară
O nouă avalanșă de vise, impozitări...
O lungă lâncezeală s-așterne peste tot:
Vrem lapte, nu și miere.
Privim spre ce votarăm și scuipăm numai fiere.
La poarta fabricilor disponibilizașii nu mai pot.
O altă primă vară cu vechi înfometări...
Vin și țăranii ăștia că le-au promis subvenții.
Câmpia râde, iarăși nu va fi zgândărită.
Doar buruiana crește, ea nu va fi stârpită.
Agricultura noastră așteaptă intervenții.
O, când "trăi-vom bine" și fără lamentări?!
parodie de Sever Purcia, după George Bacovia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuire
oscilațiile sufletului răbdătoare le trăiesc
privesc albastrul fantomal al înserării
luceafărul e o prezență pe care o iubesc
și valul ca o mângâiere la malul mării.
gânduri care dezgroapă vechile amintiri
spiritul copilăros ca-n prima tinerețe
freamătul vibrant al luminii-n simțiri
prima iubire descoperită cu delicatețe.
toate astea se succed în mine abundent
în inima care pompează doar iubire
nutresc ascensiunea unui vis ardent
spre marea fericire și spre împlinire.
mâini diafane cern lucruri fără precedent
urechi care ascultă a mea destăinuire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!