Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+gheorghe +cr[ciun

Poezii despre gheorghe cr[ciun, pagina 7

Gheorghe Asachi

Dafne

Învingând râul cursului oprele,
Nu simte alt dor, ce-a se grăbi la mare,
Nu-i sânt câmpii, nici rediuri de-nfrânare
Măcar că-s mândre aceste și acele.

La toți copacii și nouă floricele
În limba sa de-a zice adio, se pare,
Și tânguind cu dulce murmurare,
Sosind la unde tot se pierde-n ele.

Eu, care-n două a stelelor lumine
Văd chiar minuni, ce-s mai presus de fire,
Numai trecând privesc la alte zine.

Spre Dafne zboară aprins-a me gândire,
Și ajungând l-a ei lumini senine,
Piere-n a lor noian de fericire.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeie în verde (cvasisonet)

Ai venit cu chipul tău rar, neumblat,
Din blânde locuri, cu gânduri oneste,
Născute parcă, în sfere celeste,
Te-ai așternut în mine și dor mi-ai dat.

Mi-ai adus clipa ce nu se va pierde
nicicând, pe al dragostei noastre altar.
Ai crescut primăvara în mine, chiar,
A mea frumoasă femeie în verde.

Te-ai îmbrăcat în mare și-n smaralde,
Și cu-n surâs tu luminai natura.
Strângeam în pumni săruturi și balade.

Iar ție-ți strălucea toată făptura
Și am trăit în mine zile calde,
Cu tot ce-a fost, în toată uvertură.

poezie de
Adăugat de Gheorghe AlionteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Isprăvi motanice

Dintre isprăvile motanice cîteva
s-ar putea scrie așa:
cu peștii din acvariu se bate
(așa se zice) pe deșălate,
Pînă ce-și strică
ghearele, de globul de sticlă
unde-s pești și peștoaice
(doi ori opt șaișpce?)
pe care poți să-i îndupleci
numai cu făină de pureci
și-și mișcă solzii de țiglă
pe muzică folc (voce și diblă)
ori valsînd în borcanul-castel
cu ferigi și pietre (scumpe) în el.
Degeaba, Chimiță, degeaba,
n-ai cum să-i mîngîi cu laba,
peștii-zebră,
peștii-șah,
peștii-fus
nu-s de mustățile tale, nu-s!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Recompensa

Cu calul murg trage la scară
tristețea în ediție de seară
trasă-n volute verzi de foi volante
ca rufăria fostelor amante
și-n foaia cu tipăritură densă
citești că se oferă-o recompensă
pe capul tău din care curge ploaia
și năruie, de insomnii, odaia.
Hoț de ninsori, profanator de brume,
ești prea mărunt pentru asemeni sume
dar până ca plutonul să se-adune
și popa să-ți citească iertăciune,
tu cu mișcări sărite din gavote
peste monete treci, peste bancnote
și te dai prins
și te dai nins,
căzut
dar nu învins...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veche dramă

Cu crengile-l vom
trage în moarte pe Avesalom
spânzurat de părul negros,
om și cal, os cu os!
(Își purta, blană de miel
moartea, cu el,
prin fire de păr
a curs în sus, cu încălțări,
cu scări de lemn, cu șaua
prin firul ca neaua,
cu pieptarul, cu zala
și cu zăbala.
Om și cal încap
în iarba crescută din cap
sub creanga-casap.)
Capul mi se-ngroapă și mie, copilă,
în milă
și-n frunză dalilă
cu dinți
fierbinți

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochi de inel

Să-nveți să mori de la vânt,
să mori cum moare apa
în cristalele încă vibrând
îngropate cu pleoapa.
Cu începutul de moarte, să te deprinzi,
al lumânării de seară
ivind din mâl de oglinzi
pești lungi cu solzi de ceară.
Să înveți cum se moare, să-nveți
mereu un alt chip de-a apune,
frunze, ploi și cetăți,
toate de gropnițe-s bune.
Cum moare mireasma să mori,
geruind pereții de sticlă
subțiri, cu vapori
de singurătate și frică.
Să mori într-un fel
încercat doar de tine,
curgând printr-un ochi de inel.
al logodnei divine...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uitare

Timpul curge din cochilii
peste țărm, peste nisipuri,
cum, înceată, își desprinde
frunzele sărate, marea.
Râzi și glasul se consumă,
galeș risipit în alge,
când pe fruntea ta simt umbra
mâinilor ce te regretă...
Ale numelui silabe
mi le uiți pentru o clipă,
în memorie le lepezi
ca pe niște scoici absurde,
și-apoi mă rechemi, cu spaimă,
țintuindu-mi cu privirea
chipul zgâriat de-un tremur
stins al altor gene-amare...
Și, îmbogățiți de umbre,
arcul vârstelor vibrându-l,
ne îmbrățișăm, când curge
timpul din cochilii sparte...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde e casa?

Din fiecare casă sunt gata să plec
sub al oglinzilor tainic înec,
pot pleca oriunde, dar mai ales nicăieri
ori, poate sub arcada zilei de ieri.
Gol, zvârlit în frigul cumplit
Dați-mi măcar poeziile cu care-am venit,
desperecheate, purtate, oricum,
dați-mi sonetele mele de fum!
Dați-mi măcar de pe margini de farfurii,
rimele ultimei poezii
și dați-i poetului, din blidul de prânz,
fructele ce pentru voi le-a plâns!
Unde e casa
cu pașii din urmă și cu mireasa,
gata din drum să mă-ntoarne?
O simt și de lacrimi
mi se albește
Scheletul, sub carne...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ionescu

Crâșmare!...

Mirată luna mă privește
Că-n crâșmă iarăși mă găsește
Și-ntreabă stelele pe rând
De ce mă-mbăt și până când.

Întunecat eu rătăcesc
Prin cârciumi beau, mă ofilesc
Iar tu prietenă și-acum
Senină mergi pe-același drum.

Prieteni din copilărie
Zburdăm pe deal și pe câmpie
Și stând de vorbă nopți întregi
Mă bucuram că mă-nțelegi.

Surâzătoare altădată
Spuneai că draga mă așteaptă
Acum ești gata să apui
Și n-ai nimic, nimic să-mi spui.

[...] Citește tot

poezie de din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Asachi

Dorul

Oare veni-vei, idol vieței mele?
În acest redi eu te-aștept de mult.
Mută-i de-atunci duioasa filomele
Ș-al meu suspin singur eu - l-ascult.

A Florei timp m-au fost văzut aice,
Când al meu trai ca el era senin;
Venit-au timpul auritei spice,
Dar al meu suflet nu-i c-atunci de lin.

Precum pe floare roua-n van o udă,
Când săgetează arsura pe pământ,
Așa cu plâns nu-mi stâng văpaia crudă
Ce-a mele zile mână spre mormânt.

Aici, o zi sub cea boltire verde,
Ferice-am fost cu tine, dulce-odor,
Iar amu simt c-un aspru chin mă pierde,
Că singurel rămas-am fără de Amor!

poezie clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 7 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook