Poezii despre Limba romana, pagina 7
Limba maternă
Limba mea maternă
E o lalea aleasă,
Dulce și eternă,
În țara ei, acasă.
Limba mea română,
O muzică firească,
Eternă și străbună,
Mereu să înflorească.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caverna
Mârșăvia neputinței
Se rotește în inimă
Până când
Limba româna
Devine pecete
Pașaportului
Dintre frați.
În care parte
A cavernei
Se ascund silabele
Sistemului
Eclipsat
De-o posibilă
Urmă
De materie
Primară?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Limba noastră
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Limba noastră cea română,
Cea mai dulce și străbună.
Rostim prin vers minunăția
Patriei noastre, România.
În limba noastră se doinește
Concertul dorurilor noastre.
Prin grai dulce, românește,
Sub cerul zorilor albastre.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum
după durerile premierii la
final de an
școlar sincer îmi amintesc de prima mea pro
fesoară de limba română cumnata
celui mai mare poet din ti
mișoara de ce
credeți acum că joasa câmpie a ba
natului nu
se inundă de sute de ani și nici nu
se uscă firește cu totul?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stă cu limba
poezia s-o surprindă printr-un exces
de cuvinte ce trebuie să șocheze
pe cititor îl pune la grea încercare
odihnită limba pentru unii e uitată
departe o fată în brațe e luată
mai trece pe drumuri stropite de miere
până acasă o calcă apăsat și repede
dă să spună în limba din gând pe buze
îi vine la îndemână tot în română
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altarul Limbii Române
Doamnă-ți spun și-ți spun crăiasă
că nu-i alta mai frumoasă
domnișoară-ți zic virgină
asta-i zău Limba Română
N-am s-o caut cum să caut
dulce doină vrăjit flaut
dintre toate cu respect
îmi arată drumul drept
Arde totul ard și eu
însă focu-i Dumnezeu
pe-acest rug preavorbitor
arde Doamne un popor
Limbă care ne seduce
să ne odihnim pe cruce
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul
Copac bătut de ploaie și de vânt,
cu frunzele întoarse către stele,
puterea ta venită din pământ
o simt și-acum în gândurile mele.
Prieten drag, de cînd eram copil,
mi-ai legănat și gânduri și uitare,
ajuns cândva departe, în exil,
mi-ai fost balsam și dulce alinare.
De strajă-ai stat în amintirea mea
să port în sânge patria străbună,
nimic în calea dorului să-mi stea
de voi gândi în limba mea română.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
JARGONUL
Pe străzi stăpân e azi jargonul,
Sanscrita veche peste tot,
"Să moară mama" e blazonul
Și smalț heraldic de netot.
Din academice discursuri,
În forum consemnăm record,
Doar invectivele din șatră,
Ce timp, ce mod, și ce acord?!
Prea mulți profesori de română,
Ce-și spun poeți, sau scriitori,
Nu e istoria culturii,
Pulpană pentru amatori!
Ce nefirească renunțare,
Un abandon identitar,
Ce grea întoarcerea la limbă,
La românism ereditar!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-au căzut nasturii de la cuvinte
m-am trezit într-un vacarm îngrozitor
în mijlocul unui miting de proporții
zilele trecutului s-au revoltat
cereau daune morale pentru timpul irosit
din memoria colectivă am reținut o zi
când mi-au căzut nasturii de la cuvinte
și am rămas însărcinată cu limba română
atunci ne-am încolăcit starea
în singurul ochi al mării
rămas deschis peste noapte
nu mai rețin momentul când au căzut în gol
de la etajul tragediilor nescrise
spânzurate de funia sau furia ideilor...
poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
... uite ai căzut de pe calul
putere să-ți dea cel de sus
să urci de-a bușilea dealul
la răsărit la apus
până-n sătucul în care
fără prea multe cuvinte
în limba frumoasă română
un englez de o sută
de ani pune stângaci o dulceață
de mure (?!) ai căzut de pe calul
scăpat prin pădure englezul
cu volanul pe dreapta
bârâie-n tufa de sure
foșnete foșnete la
răsărit la apus
și pune cu limba-ntr-un lemn
de tisă cu gura deschisă
fără prea multe cuvinte
punctul pe iștenem...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!