padurea freamata

Zeiţele păgâne

Nu plouă si nu ninge, dar tu dormi
Afară bate vântul
E toamnă madrigală din păsări
Pleacă aripi ce zboară spre iubire
Trezeşte-te încet!
S-a luminat afară şi s-au întors
În templu zeiţele păgâne
Cu tot cu trandafirii oglinzii
şi macii duminicii se rup
Desfrunzând pădurea, urcă pe dealuri
fluturi albastru coloraţi
Nu mai gustăm iubirea
Ne fură timpul sfera
Suntem ca răsuflarea
Ce s-a stins toamnă şi vile şi-n brume
Cuprinde-mă în braţe!
Şi-n ochii tăi închişi ascundem o culoare.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare roşie

Ascunde-mă în umbra ta
să fiu o floare roşie
printre spice de grâu
iar soarele să lumineze
chipul în primăvară
înveleşte-mă
cu parfumul tău
când privighetoarea cântă
la revărsatul zorilor
ascunde-mă
între filele timpului,
ca o rază de curcubeu
când plouă neîntrerupt
ţine-mă lângă tine
în amintirea primei iubiri
când păşeam
prin pădurea cu stejari
în cea mai frumoasă zi de mai
voi fi o mângâiere de vânt
un murmur de-abia şoptit

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantomatic

se adună pe cer stele, umbre-n noapte îmi răsar
cuprinzând pădurea toată cu miros de chihlimbar

fantomatic îmi apare chipul tău care e lut
ramul codrului tresare, luna-n nori a dispărut.

şi mi-e frică şi mi-e teamă, dar m-apropii să te-ating
este totul o părere.... lacrimile se preling.

jos în vale casa-i veche, n-are foc şi nici lumini
mă grăbesc să deschid poarta dar cărarea-i numai spini.

mă împiedic.... mă ridic, văd o stea ce-i căzătoare,
a murit ceva în mine, nu îmi pasă, nu mă doare.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e atâta de frig

Mi-e atâta de frig şi tăcere
Mi-e-atâta durerea de mare
Şi-atât aş dori să pot cere
Cuvintelor toate iertare.
Cu mâna cea dreaptă şi stângă
Să ierţi neputinţelor rele
Să vină bolnavii să plângă
Şi-apoi să se spele de ele.

Pe cei care vin să te fure
I-ascunde-n hăţişuri pădurea
Dar cât aş dori să se-ndure
De arborii vesteji securea.

Mi-e-atâta de frig şi durere
Că-s doar un suspin într-o mare
Şi-atât aş dori să pot cere
La totul şi toate iertare...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşti, Doamnă

Din cer cad ape, şiroind.
Pădurea are chipul tău,
Cu ochi de ghindă,
Păr de-alun,
Miros de vânt
Si gust de toamnă.
Eşti bine azi,
Iubită, Doamnă?

Nu eşti. Ţi-e dor
Si jale-ţi este.
Iei cartea de pe raft,
O pui la loc.
Tai ceapa, o căleşti.
Ce gust de toamnă!
De ce pui lacrimi,
Dragă, Doamnă?

[...] Citeşte tot

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bureţii

Azi am fost în pădure,
Am adunat bureţi
Am şters cu ei
Toate amintirile.
Unele erau căzute în ghinde,
Sau jir...
Altele în ace de brad
Încă verzi,
Dar cele mai multe
Îngălbenite,
Abia de mişcau
Înţepenite
În durere şi disperare.
Plouă...
Şterg norii
Şi sub albastrul cerului
Respir odată cu pădurea
Un vis trezit la realitate,
Udat de ploaie,
Luminat de razele soarelui

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Să şezi visînd pe ţărm, pe lunci, pe stînci,
să mergi unde-i pădurea mai obscură,
în locuri unde tainele-s adînci
şi unde tu eşti cea dintîi făptură;
să vezi de sus ce alţii nu văzură,
s-ajungi pe culmi cu fiarele a sta,
s-admiri un pisc, un hău, o apă pură
nu-i a fi singur, ci a conversa
cu farmecul Naturii, cu măreţia sa.

Dar în mulţime, forfotă, foială,
s-auzi, să vezi, să simţi şi să posezi,
pierdut, pribeag, muncit de îndoială,
lipsit de ale dragostei dovezi,
neadecvat, scăzut, lovit de boală!
Să n-ai un prieten, un ortac, un frate,
să n-ai pe nime-n care să te-ncrezi,
cu milioane-n faţă şi în spate
e a fi singur, e singurătate!

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foşnetul toamnei

Foşneşte toamna din marama-i zdrenţuită,
Franjuri jerpeliţi, rupţi de vânt încep să piară,
Pădurea tristă în alămuri e coclită,
Sfrijite frunze îşi dau duhul... Grea povară...

Foşneşte toamna în clinchete de tinichea,
La geamul meu o vrăbiuţă-ar vrea să-mi spună
Să-mi fie milă, s-o ocrotesc dac-aş putea
Să trecem peste iarna rece împreună.

Foşneşte toamna şi frunzele la uşă-mi bat,
În odăiţa mea tristeţile pogoară,
Mi-a mai rămas arama, argintu-i terminat,
Strivită-n talpă e iubirea de-astă vară.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

Tristă este azi pădurea
A rămas fără veşminte,
Eu sunt astăzi ca şi dânsa
Răvăşită de cuvinte.

Ea - rănită de furtună
Şi de friguri, şi de ploi,
Eu cuprinsă de răceala
Ce se lasă peste noi.

Păsări zgribulite zboară
Peste toţi copacii goi,
Noi ne zbatem să dispară
Focul dragostei din noi.

Unde eşti tu primavară
Să aduci frunza căzută?
Iară mie - bucuria
Şi iubirea renăscută!

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (18 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă plouă

Mă plouă dincolo de visul vieţii,
mă plouă cu tine,
culoare din ploi,
ridică-mi de poţi cortinele ceţii,
şi lasă-mi să plouă o ploaie
de joi!

Îmi lasă să plouă pădurea
pe mine
şi gândul, iubito, îmbibat doar de noi,
să simt gustul holdei sub coaja
de pâine,
să fim doar iubire, iubind
amândoi!

Ne plouă trecutul cu clipe
uitate,
ne plouă tăceri în săli de aşteptare,
apusuri cu tine, atingeri
furate,

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!