diriginta mea

Nimicnicie

... eşti libertatea mea tăcută
eşti liniştita mea tristeţe
mai eşti şi ploaia dimineţii
pe lung adio aşternută

ai fost mereu un dulce soare
o suplă zână din poveste
s-a stins povestea. Nu mai este
nimic. Nimicnicia doare...

poezie de Iurie Osoianu (20 septembrie 2017)
Adăugat de moldoveanul ipocritic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcut

Lumina mea, îngroapă-te cu mine,
La primavară poate încolţim,
Şi ne dăm iaraşi marilor mulţimi,
Lumina mea, altfel nu va fi bine.

Ochii mi s-au mărit de-atat amurg,
Şi sufletul la fel, de-atata noapte
Să fim dintre acei ce ştiu să rabde
Cum norii trec şi râurile curg.

Nu orice îngropare este moarte,
Până la brâu şi mult mai sus de brâu,
Lumina mea, de vom pleca departe,
Cum trece-un nor, cum curge câte-un râu,

Noi ne vom îngropa în câte-o carte
Tăcut, ca două boabe mari de grâu.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ȋn capcană

nu dezveli dragostea mea,
ai putea afla un manechin;
nu dezveli manechinul,
ai putea afla
dragostea mea.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucata mea de gând

Bucata mea de gând e ca o coală
Mototolită într-un fapt de seară...
Îl las şi plec, mă-ntorc tăcut în mine,
Când nimeni, să mă vadă, nu mai vine.

Îmi port tăcerea lacrimi-n batistă
Şi plec spre-un nicăieri ce nu există.
E secetă de oameni şi de stele
Şi vremurile, Doamne,-s tot mai grele.

În noapte îngenunci, în hohot plâng
Şi lacrimi în ocean de timp se scurg.
Bucata mea de gând e ca o coală
Mototolită într-un fapt de seară...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

De-ai şti, iubita mea, ce tare plouă,
şi cum se ceartă norii-acolo, sus,
ai face, ca şi mine, tot ce nouă
ne place: s-o privim. Nimic în plus!

Am sta, la adăpostul, casei noastre
şi-am urmări cum stropii se iubesc,
în ropote şi-mbrăţişări măiastre,
cu florile ce par că le zâmbesc.

Mi-aş răsfăţa privirile cu tine,
şi te-aş apropia de pieptul meu
să-ţi simt sărutul buzelor divine
şi să ne pierdem într-un curcubeu.

Să ştii, iubita mea, când plouă tare,
Eu am, în suflet, raza mea de soare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Tu pluteşti ca un vis de noapte
Deasupra sufletului meu.
Iţi sprijini tâmpla
De inima mea ca de o piatră roşie,
Şi aştepţi să-ţi spun numele
Tuturor lucrurilor
Pe care eu am isprăvit de mult
Să ţi le mai spun.
Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvârşită,
Înclinată ca mătasea unui steag
Într-o zi fără vânt.
O, nu pleca nicăieri!
Îmi voi rupe inima cu un singur gest
Al mâinii,
Ca să răsară durerea care ştie
Numele durerii,
Ca să răsară dragostea mea de bărbat
Care ştie numele tău ciudat, de femeie.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret profund că nu am fost capabil să exprim ceea ce este în inima mea, care a bătut în linişte pentru tine întreaga mea viaţă. Poate e prea târziu pentru scuze, dar cum timpul e relativ, simt nevoia să îţi împărtăşesc că Te Iubesc şi datorită ţie am ajuns la răspunsul suprem!

Albert Einstein în scrisoare adresată fiicei sale Lieserl
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge înaintea mea

Nu merge înaintea mea;
s-ar putea să nu te urmez.
Nu merge-n spatele meu;
s-ar putea să nu fiu un conducător bun.
Stai alături de mine
şi fii prietenul meu.

poezie clasică de Albert Camus, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proza este mintea mea. Poezia este inima mea. Fără minte sunt şchiop. Fără inimă sunt orb.

Sri Chinmoy în Arise! Awake! Thoughts Of A Yogi (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu plec cu viaţa mea în teatru; teatrul vine cu viaţa lui în viaţa mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenţei lui: "Doamne, am obosit aşteptându-te!" Totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii.

citat clasic din Leopoldina Bălănuţă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!