petre+tutea+am+facut

Cerul, Soarele si Luna

Dumnezeu a făcut cerul atât de imens
pentru a ne putea cuprinde pe toţi
sub braţele generoase ale Soarelui
care ne încălzeşte sufletele...

A creat stelele pentru
a ne îndeplini visele
şi ne-a lăsat Luna
să ne lumineze drumul către... El.

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie

Mărturii se-nalţă peste noapte-n hârtie,
Un ciudat cronicar zgârâie alb, inocent,
Zăpada dospeşte parcă-n drumul absent,
Amintiri vestejite cu miros de stafie.
Un cântec şopteşte pe-a valului apă,
Muzicale sticliri rar înoată în larg,
Pe zâmbet pustiuri uitările-şi sparg
Durerea din chip, în adâncuri să-‘ncapă.
În ore învinse are cuib o secundă,
Vertebra-i râvneşte de la mâini paradisul,
În chin antagonic se duce-‘ncet visul,
Salina-n exiluri în ochi se cufundă.
Frântura fecundă râneşte-o făptură,
Licoare ei cheamă, căci doarme pe gură!

vineri, 13 ianuarie 2017

poezie de Aurel Petre (13 ianuarie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospiciul albastru

Din cuţitele de Brutus
înfipte de viaţă din humus
mi-am făcut aripi de oţel
în zbor supersonic rebel
despicând întunericul
cu fantele mele de nebunie
in ospiciul
unde eşti legat cu curcubeul
de albastru

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesteacănul

Mesteacănul de lângă pod
Nu făcea fructe, nu da rod,
Dar farmecul şi vârsta lui
Stârneau mândria satului.

Nu ducea lipsă de nimic,
Era voinicul pe colnic,
Avea prieteni credincioşi
Tineri destoinici, inimoşi.

La el veneau, se sfătuiau,
Decizii straşnice luau,
Era cu ei faptă şi gând,
Îi ajuta doar fremătând.

Dar uite că s-a întâmplat,
Voinicii au plecat din sat,
Muncesc acum tărâm străin,
Lăsând acasă vai şi chin.

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de dor

Când de dor se lasă noaptea
Şi cânt melodii de dor,
Este pentru că de-al tău dor
Mi-am făcut altar să mor.

Când de dor îmi trece dorul
Şi se aşterne iarăşi dor,
Nu mi-e dor decât de tine
Şi-am ajuns să te ador!

poezie de Aniţa Vulcan Grigoriu
Adăugat de Aniţa Vulcan Grigoriu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minuni paralele

Pe când un om, în miezul vieţii lui,
Plecă într-un voiaj la Covurlui,
Trecu printr-o pădure-ntunecată,
Acolo se-mbătă, făcând-o lată.
Pierdu cărarea, a zărit o nimfă
Cu totul goală, îi păru mai simplă,
Dar drăgăstoasă, au făcut copii
Bruneţi-verzui, iar unii arămii.
Se minunau şi tatăl, mama, luna,
Doar Dumnezeu le explică minunea –
Unde trăieşti, acolo se iubesc
Pădurea, fiarele cu neamul omenesc.
...............................................
Fetele-şi iubesc taţii,
Băieţii caută opusul mamei,
Harpa de argint vibrează
În pieptul fiecăruia,
Surâdem, murim,
Sărut glezna femeii
Conform obiceiului oriental,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce s-a întâmplat şi acum o vecie;
Arar, ţine vara şi-o toamna în ea,
Muşcându-i din frunze şi melancolie.

Şi ne mai minţim, deşi frunzele cad,
(Foşneşte tăcerea prin sevele-albastre).
Că nopţile-s scurte şi zile nu scad
Şi că-i încă vară-n poemele noastre.

Şi totuşi mi-e frig şi să tremur îmi vine,
Când, plânge-un amurg peste visele mele
Şi, poate, doar faptul că nu eşti cu mine,
Îmi biciuie vara şi-o ţine-n atele...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru azi...

Mă mulţumesc modest să fiu,
fără excese de zurliu,
să-nvăţ mai multe, ca să ştiu
cum să n-am sufletul pustiu.

Cum se cuvine de-oi trăi,
norocul sigur va veni,
în har mă voi îmbogăţi
să pot pe alţii noroci.

În evidenţă dacă ies
m-ar mângâia un gând ales:
din roade multe ce-am cules
să dărui, dar nu în exces.

Să stau de veghe, să fiu treaz,
dar să nu fiu eu cel mai breaz,
să-i apăr pe-alţii de necaz
să-i pot doar molipsi cu haz,

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orologiul care a uitat să pornească timpul...

Când zilele şi nopţile nu erau încă făcute,

Timpul aflase câte ceva despre visurile ce

aveau să locuiască mai târziu în sufletele

care dădeau energie stelelor, cum şi de unde vin.

Timpul este călugărul înţelept al Universului.

Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,

clipele curg la fel de nevăzute.

Dumnezeu a zis: să fie viaţă!

Şi viaţă s-a făcut în ceruri şi pe pământ.

Visurile au fost împărţite clipelor.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un menaj de pensionari

Hai, vino să te mai cultiv oleacă,
Băbuţo, că prea mult n-ai priceput
O viaţă-ntreagă, cât am petrecut
Cu tine şi cu mintea ta cea seacă!

Ţi-am explicat cristal de la-nceput:
Cum nu-ncap două săbii într-o teacă,
Peste poruncă nimeni n-o să-mi treacă
Şi-n casă sunt monarhul absolut!

Bătrâna i-a răspuns că-i lămurită:
EL e splendoarea, paloşul cel tare,
Iar ea doar teaca, locul de parcare...

Apoi şopti, de-un gând înveselită:
Habar n-ai tu că paloşe-n trecut,
Vremelnic, peste-o sută-au încăput!!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!