nu avem viitor

O viaţă renaşte

O viaţă se naşte, oricum,
Pe învăţăminte!
Să nu greşeşti:
Trăieşte-ţi clipa în adevăr,
Dar nu în cuvinte!

Trecutul îţi dăruie
Doar învăţăminte
Şi nu în el să trăieşti,
Nu te minte!
Prezentul contează,
Acum cine eşti?
Ce vorbe, ce fapte
Acum isprăveşti?!
Ia seama,
Să nu greşeşti!

Căci omul,
De aceea e om, măi frate,
Cu gândul la viitor vieţuieşte,

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul beţiei

Trăiesc precum un spectator la meciuri
scandalizat de-un dans de majorete;
nu vreau să văd pe nimeni azi, mi-e sete
să sorb tăcerile-nvechite-n beciuri.

Singurătatea mi-a săpat în gânduri
traseu de glonţ calibru foarte mare;
sunt primul mort ce merge în picioare
purtând pe umăr haine-n loc de scânduri;

azi sunt, de fapt, doar umbra mea, ştiu bine,
beau doar vapori din zilele de-odată;
deşi le sparg, paharele-s tot pline

căci soarta ce mi-a fost încredinţată
- în viitor - doar un trecut cu tine
nu are martori, jude, judecată...

poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă îmbrac cu iubire

Sunt lucruri, sentimente, situaţii
la care nu avem explicaţii...
Nu depind de voinţa noastră
deşi aplicăm lozinca: "Învaţă şi controlează!"
Nu trebuie să cunosc aerul
pentru a putea respira...
Am studiat iubirea pentru a o îmbrăca
precum o rochie însă ea,
dimensiuni diverse mereu avea.
Pe-acest tărâm poţi lesne pierde dar, nu renunţa!
Studiul iubirii e o experienţă,

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incognito

Trăim sub masca întrebării
Incognito în mod imperativ
Dotaţi perspicace prin ordonanţe
Pelerini fortuiţi pe trasee
Urmărind linia răsăritului
La orizont vor înflori secvenţe
Priviţi la tărâmul de lumini
Unde plutesc galaxii din obârşii
Pe plaiul celor nouă fericiri
Unde suie vertiginos quasarii
Pe viitor în straie inopinate
Să fim exponenţii luminii în duh
Purtând statutar crucea văzduhului
Pe post de stindard al păcii
Să depăşim deviza cu speranţă
Şi apocalipsa în fiecare clipă
Cu noi sentimente în devans
Ducând ficţiunea în decor real
Năzuinţa sacră scop în sine
Efervescenţă vie peste veşnicie.

poezie de David Boia (26 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând luminos..

După zile lungi cu multă jale,
După-o vară cu mult amor
Aş vrea să te-ntâlnesc în cale
Cu zâmbet şi acelaşi dor.
Să fie totul ca mai-nainte
Să îmi poţi da o sărutare,
Ş-un gând îmi luminează-n minte
Ca un dor cuprins de nerăbdare.
Aş vrea ca totul să-nflorească,
Să-mi fie bine-n viitor,
Iar în vale un cântec să doinească
Ca într-o noapte cu mult amor.
Cu-a-noastră inimă măiastră
E ca un neam întreg ce vine
Şi fericirea e numai a noastră
Să-mi fie cel mai mare bine.

poezie de Eugenia Calancea (19 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pe roata olarului

îi voi plăti morţii tributul generos
am să-i las trupul să-l îngroape în lut
dar sufletul meu liber va pluti-n absolut
în universul cuvântului melodios.

în viitor să fiu cântec pe roata olarului
regretele să putrezească în ţărâna
să nu mă simt niciodată străină
să înviez scânteie din chipul amnarului.

ploaia să îmi spele şi ultimul păcat
căci am iubit intens cu fantezie
pe alei de vis plămădind poezie
nicicând nu am ajuns pe un drum înfundat.

să crească flori din mine cu parfum minunat
să mă mângâie fluturi cu mare frenezie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în anul acela

citea poezii din volumaşul
pe care-l ţinea în buzunar
mereu, ca pe o carte de rugăciuni
îşi spunea: într-o zi o să scrii şi tu
un volum de poezii şi alţii
îl vor citi cu sfinţenie
îl vor ţine mereu într-un buzunar
se vor plimba de la munte la mare
de la gura humorului la stele
cu volumaşul de poezii scris de el
în anul acela citea poezii
şi celelalte materii nu mai existau
stătea pe bănci în parcurile goale
se întreba dacă n-ar fi cazul să scrie
primele versuri şi vântul îi alina
suferinţele tânărului viitor poet

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri din viitor

Am sărit peste coarda sensibilă a minţii,
Am trecut peste bariera impusă în spaţiu,
Am depăşit între timp viteza luminii,
Am spart dictatura timpului prezent,
Am colonizat acele galaxii ascunse,
Am cucerit microcosmosul şi macrocosmosul,
Am călătorit în timp prin găuri de vierme,
Am depăşit orice imaginaţie a minţii umane,
Materia este la cheremul nostru acum,
Plutim nestigheriţi prin universul nostru,
Trăim într-un spaţiu multidimensional,
Dar cu viaţa spirituală suntem la pământ,
Aşa că eu implor asidduu divinitatea
Să ne acorde o minimă şansă, una infimă....

poezie de David Boia (14 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstălmăciri

Aşa sunt visele toate
Cu multe zile senile
Şi clipe şi gânduri şi idei
În raport de credinţă
Cu speranţe şi sentinţe noi
De câte iluzii avem partenere
Atâtea interpretări
În moduri şi doruri febrile
Ne provoacă sau ne succed
Din unghere şi unghiuri diedre
Din tumultul total şi integru
Din amintiri care vin şi revin
O treaptă mai spre cer.

poezie de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar iubire!

Dacă nu există început;
Nu există sfârşit;
Nu există timp;
Poate nici spaţiu;
Noi existăm de când....
De când avem conştiinţa de..
Sine; de Noi?
Dacă suntem doar transformare;
Perpetuare; rostogolire!
Atunci suntem nemurire!
Suntem întru tot;
Un infinit!
Un Dumnezeu!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!