jos

Lucrurile se rearanjează

Subtil, rotindu-se, lumea se schimbă.
Dimineaţa aroma cafelei aduce-n memorie licărul unui fagure de miere,
în vreme ce dincolo de fereastră, prin ceaţa zorilor, se văd, încă uzi, măslinii.
În depărtare, sunete stinse se ţin aproape de paşi mărunţi,
iar pescarul întors la ţărm stă jos la cherhana
şi priveşte o pasăre găurind copacii.
El mai visează la scrisorile pe care le va trimite acasă.
Marea uită. Din gheţari se desprind aisberguri;
în acest fel toate lucrurile de sub soare
se rearanjează.

poezie de Huang Lihai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul (parodie)

A fost odată ca-n poveşti,
A fost precum o boală,
Prin mândrul nostru Bucureşti,
O criză mondială.

Şi era una mare-n draci,
Şi mândră între toate.
Te temi de ea şi totuşi taci,
Deşi n-ai bani de rate.

Cobori în jos, Euro blând,
Alunecând pe spate.
Că de 5 zile-ntregi la rând,
Tu creşti de nu se poate.

Şi toate-n rafturi s-au scumpit,
Direct, şi nu pe faze.
Mai nou chiar Putin ne-a oprit
Conducta lui cu gaze.

[...] Citeşte tot

parodie de autor necunoscut/anonim, după Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să-ntindem hora mare

Hai să-ntindem hora mare
Din Hotin pân' la Focşani,
Din Tighina-n Satu Mare
Şi din Borşa-n Drăgăşani.

Piară cei ce îşi vând ţara,
Trădători spurcaţi la rele,
Să nu-i mai apuce vara,
Ducă-se în toate cele.

Neamul nostru e în stare,
Fără cei ce ne hulesc,
Să aducă-ntre hotare
Tot pământul românesc.

Hai să fim, ce ştiu cu toţii
De milenii, daci stăpâni,
Să dăm jos cu mafioţii
Ce-au uitat, a fi, români.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul mi-e veşted

Sufletul mi-e veşted ca târzia toamnă,
Stins mi-e ca vulcanul ros de bătrâneţe;
Jos, la poale,-s pajişti, doruri vii, aprinse,
El e-nchis în noapte, orb la frumuseţe.

Iartă-mi legământul dragostei aprinse,
Iartă vâlvătaia ce-am aprins în tine.
Am crezut eu însumi că iubesc fierbinte,
Negândind că stins e cântecul din mine.

Ţi-am furat comoara tinerelor doruri,
Jaful şi minciuna ce-au fost fără vină.
Dacă poţi, copilă, iartă-mi amăgirea –
Nu sunt rău, ci-s numai biata mea ruină.

poezie clasică de Jan Neruda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Jilava

Citeam pe-un zid, cu sânge scris:
"opt ani am stat aici închis"
şi te vedeam, brav şi tăcut,
smerite scrib necunoscut.

Pe-acelaşi zid, mai jos săpat:
"cinci ani şi şase luni am stat"
şi cât priveam porţi şi pereţi,
erau doar ani, şi luni, şi vieţi.

Citeam pe-un zid, cu sânge scris,
am stat închis, am stat închis...
O, Doamne, cât aş vrea să ştiu,
eu, într-o zi, cât am să scriu?

poezie de Mircea Ionescu-Quintus din Moara Dracilor (1999)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Codul de comportare al piraţilor

Nu face duş, loveşte, dă din coate,
Nu-învăţa la mate.
E bine să-înjuri, " ‘tu-i şi ‘tu-ţi",
Şi-i de preferat să puţi.
Trage pârţuri, scobeşte-te-n măsele,
Aruncă resturi de mâncare pe podele.
Nu uita să scuipi pe jos,
Râgâie vârtos.
Soileşte pe unde-apuci
Murdăreşte hărţile cu muci.
Bagă în toţi groaza, deranjează,
Nu-i lăsa să-îngaime-o frază.
Înşeală, tâlhăreşte, pradă,
Nu fi amabil pe navă sau pe stradă.
Spune minciuni, glume scârboase,
Uzează de alibiuri false.
Nu-ţi schimba hainele murdare,
Şi-acuză pe-alţii de duhoare.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnule ministru de externe

Domnule ministru de externe
Ne simţim mereu mai vinovaţi
Umbra lumii peste noi se-aşterne
De jos, dinspre Danubiu, spre Carpaţi

Dumneavoastră sigur că ştiaţi
Sita interesul cum şi-l cerne
Domnule ministru de externe
Ne simţim mereu mai vinovaţi

Un atu când vreţi să-l câştigaţi
E şi nu e-o treabă de guverne
La mesele de joc între piraţi,
Principiul jecmănelilor etern, e
Domnule ministru de externe...

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul şi călăul

După ce capul ei frumos căzu,
Omul cu gluga roşie, sclipitoare,
Proptit de stâlp, din părul lung văzu
Un trandafir căzându-i la picioare.

Şi ca lovit de-un trăznet nemilos
Cu mintea şi privirile confuze,
Îl ridică, fără să vrea, de jos
Şi-l apasă, însângerat, pe buze.

Din clipa-aceea, zile, nopţi la rând,
El care-a dus la moarte nepăsându-i
Sute şi zeci de suflete plângând
Plânse amar, cu sufletul, la rându-i.

Şi-ncins cu-o rasă neagră, plin de zel,
Porni să caute milă şi iertare,
Erau atât de mulţi ucişi de el
Că-ntregului oraş cerea-ndurare.
....................................

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul

Astăzi, de la Betleem,
Domnul ne trimite-un semn,
În acel frumos sălăş
Chiar pe al său copilaş.
Însă Irod împărat,
Aflând, s-a înfuriat.
Şi a dat o lege-n care
Toţi pruncii să îi omoare.
Prunci de la doi ani în jos,
Să-l omoare pe Hristos.
Atunci Iosif şi Maria,
Săvârşind călătoria,
Pe acel pământ prea sfânt,
În ţara numită Egipt,
Au plecat ca să vestească
Şi maica pruncul să-şi nască.
N-avea pat şi scutecel,
Numai ieslea vitelor,
În care s-a născut El,
Al lumii Mântuitor.

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colorit de toamnă

Alb de toamnă picurat prin asfinţit
Cu strigătul de jos descifrând lihnit
Podeaua rece şi pierdută la infinit,
În coloritul de toamnă de curând pălit...

Fântâna nevrută acum din poveste
Pierzând, bloc cu bloc, se înnegreşte.
Idolizand a lumii ramuri de palimpseste,
Fostele pietre se sparg în umbrele funeste.

Pădurea largă priveşte, se supune
La luna plăcută - văzută nou prin raţiune
Pădurea suferă cumplit dar apa se opune,
În coloritul de toamnă, acum arhaică minune...

poezie de Gabriel Perianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!