divina

Lună în călimară

Pe lună am rugat îngeri
Să-ti scrie versurile mele.
Ei cu ascunse iubiri
L-au şoptit în slove de iele..

Înnegrindu-se în grifoni
Poeziei reflex, galantoni..
Salivând in ispite, lauri,
"Poeţilor" ce păreţi-ngeri.

Ce vin citesc, furisează
Ce alţi menestrei visează,
Apoi în faţa lumii-ntinează
Cerneala ce le sângerează...

Din inspiraţia lor nebună
În călimară, lună plină
Cu irisul muzei divină
Cameleonic de venină

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ecran, personajele unui film par foarte reale, dar privind din cabina de proiecţie poţi să observi că ele nu sunt animate decât de o singură rază de lumină. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Marele Film al Creaţiei. Dumnezeu a spus:"Să se facă lumină!"şi întregul Univers a fost emanat de o singură rază de lumina divină. Este un film cosmic, asemănător cu cel din sala de cinematograf.

citat din Paramahamsa Yogananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă un om se abandonează pe el însuşi, chiar dacă îşi păstrează bogăţia, sau oricare alt bun, este ca şi cum a renunţat la toate lucrurile. Un astfel de om este cel care nu se tulbură de nimic, care nu este legat de nimic, care nu şi-a ataşat binele său suprem de nimic altceva, care este complet cufundat în voinţa divină. El poate totul.

citat din Johhanes Eckhart
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă lucrezi la ceea ce se află dinaintea ta, urmând motivul just cu seriozitate, vigoare, calm, neîngăduind niciunui alt lucru să-ţi distragă atenţia, păstrând partea divină din tine pură, ca şi cum ai fi făgăduit s-o înapoiezi imediat, dacă menţii toate acestea, fără a avea aşteptări, ci mulţumindu-te a trăi în conformitate cu natura, pronunţând eroicul adevăr în fiecare cuvânt pe care-l rosteşti, vei trăi fericit. Nu există om capabil să împiedice acest lucru.

citat celebru din Marc Aureliu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele apare în zori

Ascult ecoul ce mă cheamă
Răsună-n valuri glasul tău
Picură apă din cer pe rană
Pictură divină surâsul său

Mă rog la stanca nemişcată
Mă cheamă valul imspumat
Eu te iubesc la fel ca altădată
Nu voi uita clipa ce-a zburat

Si malul stă acum îngîndurat
Cerul mă priveste printre nori
Dăruieşte iubirea neconditionat
Maine soarele aparea în zori

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întuneric

Liane de ploi
Cad peste noi
Gustul nucii amar...
Copacii în rugi,
(Aminte-ţi aduci?!)
Se-apleacă şi cad iar şi air.

Frunze chihlimbării,
Glas de ploi, de copii,
Ce divină orchestră
Ram în geam bat... Şi dor!
Nu mai pot să adorm.
Ah, ce noapte funestă!

Rubiniu must... Şi cast,
Un sărut pe obraz...
Simfonie eternă
Transcendent, ne iertăm
Şi-n uitare plecam
Un drapel cobornd iar în bernă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intens... (O inima curata)

Cuvinte asternute pe hartie,
Cuvinte fara noima, fara sens
Compun divina melodie... a inimii...

Intens... intens bate si ea fara-ncetare,
neobosita si inflacarata,
intens iubeste fara de hotare
aceasta inima...

Curata... curata fara pata, fara indoiala,
fara minciuna, egoism si sila...
Vezi tu acum, Tu cititor de rele?
Asa iubeste-o inima umila.

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum soarele, viaţa îşi răspândeşte lumina pretutindeni. Şi când ne naştem, vrem totul în acelaşi timp, fără să stăpânim energia care ne este dată. Dar, dacă avem nevoie de foc, trebuie să facem în aşa fel ca razele soarelui să se îndrepte toate în acelaşi loc. Iar marea taină pe care Energia Divină a dezvăluit-o lumii a fost focul. Nu numai cel în stare să încălzească, ci cel care transformă grâul în pâine.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Voinţă - calea vieţii"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă suferise mult din pricina ei, această suferinţă nu era oare ispăşirea imenselor bucurii pe care i le dăruise? Nu era oare răzbunarea de totdeauna a destinului omenesc, care interzice fericirea absolută ca pe o nelegiuire? Dacă legea creştină iartă celor ce mult au iubit, este şi pentru că mult au suferit, şi dragostea pământească nu devine o pasiune divină, decât cu condiţia de a se purifica prin lacrimi.

Henri Murger în Scene din viaţa de boem (1851)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu luna

Într-o noapte,
am stat de vorbă cu luna.
I-am spus că ea străluceşte
doar pe cer întunecat.
În final am întrebat,
unde se piteşte ziua.
Am crezut că nu-mi răspunde.
Nu-mi spune unde se-ascunde.
- De ascuns, eu nu m-ascund.
Soarele îmi este frate.
Ziua el este la rând
ca să lumineze toate.
Împreună dăm lumină,
semănăm pacea divină,
pe pământ facem grădină.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!