usi deschise

Meditaţie echinocţială 77

Trec anii prin viaţă şi viaţa prin ani,
le simt înlăuntru dansând împreună
pe vatra de lavă din mitici vulcani,
când timpul iertării începe s-apună.
Mă-aşez pe un brâu de tăcere uitat
în vagi amintiri refuzând mai vină
la uşi redeschise cu vechiul păcat
adus către seară de-o mână străină.

Şi caut răspunsuri prin anii pierduţi
în reci neuitări ce mă ţin încă-aproape
de umbrele celor de-a valma trecuţi
cu luntrea pe ţărmuri lipsite de ape.
Prieteni cândva, sau duşmani de temut?
Ce cruntă-i această firească-ntrebare! –
se surpă cu zgomot pe cugetu-mi mut
credinţele surde călcate-n picioare!...

Aud, când privesc detaşat spre trecut,
Chemări din neant, retrezite la viaţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din revista Confluenţe Literare, ediţia din 09.03.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?

"Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?"
Linişte şi pace, numai bucurie,
Sfântă unitate, un trai mai uşor.

Să-ţi cunoşti trecutul, crede-n viitor,
Amintirea veche să nu te umbrească,
Căci ai oameni harnici, popor iubitor,
Viitor de aur ce-o să strălucească.

Să plângi cu vecinii, că aşa se cade,
Să fii pentru semeni apă rece, pâine,
Împarte cu fraţii ale tale roade,
Nu ştii niciodată ce aduce... mâine.

Dar şi să te bucuri cu cel care râde,
Razele-ţi de soare zilnic să zâmbească,
Braţele-ţi deschise duios le întinde,
Spre cei care sincer vor să te iubească.

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Alexandru (mai 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru nepoeţi

vă aştept lângă mine să-mi legănaţi suflul
să-mi mângâiaţi cuvintele pline de durere
luaţi şi rupeţi
din amintirile neprielnice
veacuri şi dorinţi în seri de august
eu vă aştept
căci am renunţat la trăiri într-un suflet
iar ploaia nu-mi mai atinge picioarele

doar miere şi vânt
doar voi şi timp
doar alean şi utopii

doar strigăt ursuz în negura zilei
bâjbâiala frunţii căutând sărutul dulce al toamnei
unde-s poemele pentru nepoeţi -
aşteaptă la uşi străine cu minţi încuiate
Dumnezeu
unde-i Dumnezeu -
în lacrimi sterpe de pe-un vârf de munte

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Surugiu (4 august 2012)
Adăugat de Andrei Surugiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfabetul meu secret

Mă uit la tine cum zâmbeşti,
Dându-mi seama ce gândeşti,
Şi-ascult cum tu îmi ceri în faţă
Să-ţi grăiesc un alfabet din viaţă.
Zâmbesc şi eu, mă uit la tine
Cum te-aşezi lângă mine,
Şi-ncep să-ţi spun aşa uşor
Alfabetul următor:

Ascult tot ce tu îmi spui,
Bat momentele în cui,
Cresc gândindu-mă la noi,
Doar la tine, doar noi doi.
Eu zâmbesc cand tu zâmbeşti,
Fac mereu tot ce-ţi doreşti,
Gândesc exact cum tu gândeşti,
Iubesc tot ce tu iubeşti.
Jocul nostru plin de vise
Lungi, eterne şi deschise,
Mintea noastră l-a creat,

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-ntreabă nopţile de tine

Mă-ntreabă nopţile de tine şi nu mai ştiu ce să le spun
Mi-au numărat mii de suspine şi tânguitul meu nebun
Şi luna se-opreşte-n vise, cu zâmbetul aproape stins,
Degeaba braţele-mi deschise, numai fantasmele le-au prins
Se-aud în zare cântătorii şi trupul meu încremeneşte
Doar sufletul simte fiorii şi inima mi te iubeşte
Se duc nălucile de-a valma, pe căpătâie şi fereastră,
Iar mie-mi născoceşte palma, o altă lume, doar a noastră
Pe chipul lunii se citeşte, legenda unei mari iubiri
Şi mintea mea te plăzmuieşte din sutele de amintiri,
Mă-ntreabă nopţile de tine şi nu ştiu ce-aş putea să zic?
Căci fără tine nu mi-e bine şi viaţa-mi pare un nimic,
Pe fruntea arsă de sudoare, simt mâna care mă mângâie
Şi-n piept deodată îmi tresare izvor cu apă amăruie,
Ce se prelinge-n pahare şi eu, le sorb înverşunată
Dacă secunda mă mai doare, un infinit să mi-l răzbată
Poate în noaptea ce-o să vină prin visul meu te rătăceşti
Să vezi cum sufletul lumină, cu tainele să te uneşti
Din frământarea unor gânduri, se naşte atâta poezie,
Că te aşez mereu prin rânduri, cu stropul meu de gingăşie!

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi în eter

Pe vremea când se coborâse cerul
iar oamenii se căţărau pe nori,
erau poveşti ce adânceau misterul
îndrăgostiţilor rătăcitori.

O astfel de poveste-a fost cântată
la o nedeie, de un bard local,
în sat, pe când bunica era fată,
iar ea a reţinut-o integral.

Spunea povestea că într-o cetate,
trăia, modest, un fiu de-armurier
care-ndrăznise-n rânduri repetate
să se declare mare cavaler.

Ştia să lupte şi o dovedise
în crâncene-ncleştări cu un duşman
ce ne-ntrerupt cetatea o lovise
venind, ades, pe drumul dunărean.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timid, brumarin

Iubito, câte case-ntre noi,
Notate fără soţ,
Ori multiplu de doi!
Pe dreapta (sau stânga,
cum dai în bulevard)
Cu faţade-n vopseluri
Preţioase (un fard...)
Ţiitoare de mâţe
P-acoperişuri fierbinţi
Ori, pază le fie, spre ziua de mâine
Cu sârme şi zimnţi,
Unele - câine.
(Apropo de câini:
aş putea să mai spun,
Cei mari, senin, strănută săpun
Cei mici te tratează, cumva, ca pe-un fur
Mărturie stau pantaloni rupţi în....
Fine, treci cu vederea-acest calambur)
Deci, retur:
Spuneam că văd case, stând între noi

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare

Aştept să-mi spui, ca-n ultima instanţă,
Ce-mi ceri ca să mai stai cu mine,
C-am martori mulţi să îţi câştig creanţă
Să crezi ce-ţi zic; ce mult ţin eu la tine.

M-am dus să mângâi chipuri pe altare
Şi m-am pierdut cu mintea sărutându-i,
Visând mistificat pe tine, arătare
Ca o fecioară, suflet implorându-i.

Stau prosternat în lenea inerţiei,
Privind alei, neştiuţi trecători,
Să nu te pierd de apari, cum pierderea avuţiei
Când crezi c-o ai, la fel, de atâtea ori.

Opresc femei ce-ţi seamănă pe stradă
Şi explodez la zgomotul de paşi,
Când step pe lespezi sună-n serenade...
Cum mersul ce-ai când vii, sau când mă laşi.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Alunec în somn printre amintiri
amestecate cu prezentul
prea multe cărări s-au închis
prea multe locuri şi-au părăsit bucuria
prea multă frumuseţe şi-a închis pleoapele

Mă plimb prin curtea bunicilor
care acum nu mai este
nimicul s-a aştenut în zidurile prezentului
ziduri înalte fără pietre unghiulare
ziduri aparent frumoase
în ochii celor care văd numai ziduri
încăperi uriaşe fără sens
în locul cămăruţelor
cu praguri înalte cu uşi cântătoare
doinindu-şi copilăriile părinţilor
nu mai sunt

Grădina bunicilor acoperită de dale
florile pomii tăiaţi fără milă

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara de Ajun

În depărtare se aud colindători
E seara de ajun, ei cântă-n cor
Copilului ce-n iesle S-a născut
Mesia, Fiul Tatălui făr-de-nceput.

Ieşim şi noi, copiii să-I cântăm
Am pregătit şi noi colinde să-L lăudăm
Pot şi cei mici să cânte Domnului
Slavă în ceruri, pace jos între ai Lui.

Şi scârţâie zăpada pe sub paşi
Ghetuţele lasă urme de copilaşi
Şi îmbrăcaţi cu paltonaş, fular, mănuşi
Ne arătăm şi noi, copiii, pe la uşi.

Cine dă tonul? Nu e taină, bine ştim
Suntem copiii care pe Domnul Îl slăvim
Iar alţi copii se-arată-n prag privind
Făcându-ne cu mâna şi zâmbind.

[...] Citeşte tot

poezie de Emanuel Hasan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!