fata cu ie

După ce florile de lotus s-au deschis (fragment)

După ce florile de lotus s-au deschis – pe lacul de la vest este plăcut.
Vino aici pentru o vreme şi adu şi nişte vin,
Nu-i nevoie de steaguri şi flamuri,
În faţă şi în spate se întind perdele de purpură şi privelişti verzi.

Barca pictată a rămas în derivă printre florile luxuriante.
Miresme plutesc pretutindeni în cupe galbene,
Ceaţa şi ploaia sunt atât, atât de fine...
Rătăcit printre fragmente de triluri şi cântece, eu nu mă mai întorc niciodată.

poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intenţia de a ajunge la o anumită destinaţie, de a atinge un anumit obiectiv, rămâne intactă. Între punctul de plecare şi cel de sosire există însă o gamă infinită de posibilităţi. Dacă luăm trenul incertitudinii, noi putem schimba direcţia de mers în orice moment, de pildă dacă descoperim un ideal mai înalt, sau un obiectiv mai incitant. În plus, suntem atunci mai puţin tentaţi să forţăm descoperirea unor soluţii la problemele noastre, ceea ce ne permite să rămânem deschişi faţă de posibilităţile care ne ies în cale.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shelley: Nu cred că mă place. Nu a fost impresionat de niciunul din trucurile mele.
Natalie: Imposibil! Trucurile tale merg de fiecare dată.
Shelley: Am fost sexy. I-am determinat pe ceilalţi bărbaţi din jurul meu să mă dorească. Am făcut totul ca la carte, dar nu ştiu, doar se uita fix la mine.
Natalie: Dacă Oliver este unul din acei bărbaţi cărora le place să poarte o conversaţie cu o fată înainte de a fi cu ea?
Shelley: Adică este homosexual?

replici din filmul artistic Iepuraşul casei
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marcus Aurelius Eşti pregătit să te dedici Romei?
Commodus: Da, tată.
Marcus Aurelius: Nu vei fi împărat.
Commodus: Care bătrân mai înţelept îmi va lua locul?
Marcus Aurelius: Maximus mă va succeda, el va deţine puterea până când Senatul va fi pregătit să conducă din nou. Roma va redeveni republică.
Commodus: Maximus?
Marcus Aurelius: Da. Eşti dezamăgit de decizia pe care am luat-o?
Commodus: Mi-ai scris odată, amintind cele patru virtuţi: înţelepciunea, dreptatea, tăria de caracter şi cumpătarea. Când le-am citit, am ştiut că nu posed niciuna. Dar am alte calităţi, tată. Ambiţie. Şi aceasta poate fi considerată virtute când ne face să excelăm. Ingeniozitate, curaj, poate nu pe câmpul de luptă, dar... există multe forme de curaj. Devotament faţă de familie şi faţă de tine. Dar niciuna dintre acestea nu s-au regăsit în lista ta. Se pare că de atunci nu m-ai vrut ca fiu.
Marcus Aurelius: Commodus! Exagerezi.
Commodus: M-am supus zeilor... ca să găsesc calea prin care să îţi fac pe plac, să fii mândru de mine. O vorbă bună, o îmbrăţişare... în care să mă strângi, mi-ar fi luminat sufletul pentru o mie de ani. Ce urăşti aşa de mult la mine?
Marcus Aurelius: Taci, Commodus.
Commodus: Tot ce mi-am dorit a fost să mă ridic la înălţimea aşteptărilor tale, Caesar! Tată.
Marcus Aurelius (îngenunchează): Commodus. Greşelile tale ca fiu sunt reflecţia greşelilor mele ca tată. Vino! (Îl îmbrăţişează pe Commodus.)
Commodus (îl îmbrăţişează pe Marcus şi plânge): Tată. Aş fi măcelărit întreaga lume dacă m-ai fi iubit! (Commodus începe să îl axfisieze pe Marcus în timp ce se îmbrăţişează. Marcus se zbate.)

replici din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise pe o bancnotă

Nu faci doi bani, hârtie blestemată!
Cum vii, aşa dispari: debusolată!
Când nu te am, mă lasă şi amanta, cert!
Când nu te am, paharul mi-e uscat deşert!
Îi văd pe cei bătuţi de soartă
Neputincioşi, pe care-i ocoleşti din poartă:
Mai văd şi rânjet crud pe-un chip tiran
Scuipat în faţa unui biet sărman;
Pentru puterea-ţi mare, zadarnic jinduită,
Aş vrea să dau cu ticălosul de pământ:
Când nu te am, mă cred un mic proscris bătut,
S-apuc, încă o dată, pe draga-mi Scoţie s-o sărut.

poezie celebră de Robert Burns (1786), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat

tu in viata sa iubesti,
fetele cu ochi caprui,
poti ca s-o iubesti in taina,
ea n-o va spune nimanui

tu in viata sa iubesti,
fetele cu ochii verzi,
ele te influenteaza,
ce-ti va spune ai s-o crezi

tu in viata sa-ndragesti,
si fetele cu ochi albastrii,
ele sunt mai frumusele,
cu ochi frumosi ca niste astri

eu in viata am sa iubesc
femeile ce stau la casa,
nu vreo zgatie de fata,
ce pe urma tot ma lasa

poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: Eu nu am primit pâine.
Jerry: Las-o baltă. Dă-o încolo.
George: Um, scuze, eu.... cred că aţi uitat să-mi daţi pâine.
Nazistul cu supa: Pâine? Încă doi dolari.
George: Doi dolari? Dar cei din faţa mea au primit pâine gratis.
Nazistul cu supa: Vrei pâine?
George: Da, vă rog.
Nazistul cu supa: Trei dolari!
George: Ce?
Nazistul cu supa: S-a dus supa ta!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inconfort Marx

Ajunsu-mi-a istoria în gât

şi nu-i mâncarea preferată

şi ca un porc o duc pe rât

- mizerie de altădată -

Şi nu-i mâncarea preferată

carnea de albatros e inutilă

doar sânii cei zglobii de fată

iar mă fac să plâng de milă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (31 august 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentare

Trăiam în bulion, trăiam în fructe,
În dulci latrine cu hârtii murdare,
În untdelemn duceam naive lupte,
Sticlele mele aveau dop de soare.

Iubeam păieanjeni fără ca să-mi pese,
Şi lângă ziduri mirosul de var;
Pe tăvi dormeam alături de mari fese
De piersice roz-albe ce transpar.

Iar perna mea, ca laptele de moale,
Puf de cocor ce zboară-n ea avea.
Piperele cu rangurile sale
Vechi pretendent-au fost la nara mea.

Şi pentru-a-mi fi stăpână şi regină
Peste imperiul vast de lene calmă
În faţa mea creştea ciuperca fină
Cu reverenţe şi cu spori în palmă.

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să reînvăţăm albabetul acestor lucruri

Se poate făuri orice, iubite,
Dar nu se poate săvârşi orice.
Făureşti o sabie, făureşti o lance,
Făureşti copite de cai morţi,
Dar săvârşirea noastră
Şi săvârşirea veacului acesta
Şi-au găsit hotarul în ele însele.
Săvârşirea nu ne duce numai la sfârşit,
Ci şi la desăvârşit
Cu chinuri vom săvârşi
Călătoria noastră trudnică
Prin viaţa asta, iubite
Dacă cugetul nostru nu e curat,
Căci noi suntem
Cea mai desăvâşită zidire,
Chiar dacă la om
Totul se răstoarnă până la urmă.
Săvârşirea tinde să se desăvârşească,
Omul tuturor rafinărilor
Se întoarce la omul începuturilor,

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!