stefan klein

Adevărata poezie este aceea care se hrăneşte din cultură, dar eu nu mă realizez ca poet decât în măsura în care mă diferenţiez de toţi poeţii pe care i-am admirat, pe care i-am citit şi aşa mai departe. Dacă nu există această diferenţiere, nu există pecete personală. Fiecare poet îşi are tonul lui.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În funcţie de felul cum fiecare dintre noi s-a situat pe baricade (fie, acestea, chiar imaginare...), fiecare ne-am definit ca membri ai grupării. Cei ce s-au simţit – întâi de toate, ei înşişi – ca elemente constitutive ale Cercului, aceia au fost receptaţi de către ceilalţi ca atare; lor li s-a acordat, în mod tacit, rolul şi funcţia respectivă.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stăpâneşti arta cuvintelor, limba română îţi oferă o multitudine de soluţii pentru rezonanţa ei muzicală atât în scriere cât şi în vorbire. S-a dovedit că folosirea limbajului de lemn precum şi alte improvizaţii de moment pe care le împrumutăm din graiurile străine, o sufocă, o alterează. Iar pe noi ne înstrăinează de seva românităţii din care suntem plămădiţi.

Ştefan Radu Muşat în Arta cuvântului românesc (2010)
Adăugat de Maria Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezenţa sopranei Elena Moşuc asigură, printr-o interpretare formidabilă alături de Fuego, un final apoteotic întregului spectacol regal cu partitura celebră "Fantoma de la Operă".
Totul a fost la superlativ: balet, coregrafie, designul scenic, orchestră, corul şi cei doi interpreţi: Paul Surugiu şi Elena Moşuc, una dintre cele mai valoroase soprane de pe mapamond.

Ştefan Radu Muşat în Paul Surugiu – Fuego în Concertul Pop Simfonic de la Sala Palatului - 15 Mai 2022 (16 mai 2022)
Adăugat de Nicoleta Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1951 am fost trimis ca instructor artistic la Hunedoara, Oraşul oţelarilor era un vast santier, pe care lucrau cu entuziasm mii de oameni. Totul era în fază incipientă: şi construcţiile, şi oamenii. Revăzînd acum dupa 10 ani monumentalele furnale, oraşul în toată splendida lui aşezare, am realizat, nu fără încântare, că acolo nu apăruseră numai noi institute, dar noul.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea prea multă îţi oferă ocazia de a-ţi citi şi reciti sufletul care zace într-o durere nesimţitoare. Această durere se vrea să înfrunte sinele de sine pentru a atenua speranţa ce se luptă cu un şir de nopţi generatoare de insomnii. Realul şi irealul se înfruntă la dimensiuni colosale; eu cred că de aceea D-zeu a lăsat speranţa omului, ca el să redevină la starea de om.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În treizeci de ani de haos(craţie) s-a dezvoltat vertiginos societatea multilateral – şpagalistă, economia de consum duduie, sără-lucie este mândra noastră patrie, Republica Şpagalistă România – stat de drept al şpăgarilor care au dovedit incontestabil că şpagalitatea este vir(us)tute de viţă naţională ''Pentru o Românie Normală''... România trece la Etapa Se(mi)lenară.

Ştefan Radu Muşat în ‘'Pentru o Românie Normală''
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram veşnic în preajmă-ţi, veşnic în aşteptare şi agitată; tu însă nu simţeai asta, după cum nu simţi tensiunea arcului de la ceasul ce-l porţi în buzunar şi care în întuneric îţi măsoară şi îţi numără cu răbdare orele, care te însoţeşte cu bătăi de inimă neauzite în drumurile tale şi pe care privirea-ţi fugară cade abia o dată la milioane de secunde.

Stefan Zweig în Scrisoarea unei necunoscute
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai văzut vreodată ploaia ?...

Ai văzut vreodată ploaia?
Ştiu, iubito... îmi spui «nu»
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.

Murim străini pe zi ce trece,
Şi timpul este amorţit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârşit.

Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.

poezie de Ştefan Radu Muşat din revista Constelaţii diamantine, martie 2014 (14 septembrie 2012)
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele nostru Mihăilescu-Brăila, naşu' Ştefan Bănică (zic naş că mi-a botezat copilul). Să amintesc şi de Stela şi de ceilalti: Dem, Puiu, Amza, Jean, Horia şi Radu ehee... Eu rămin la părerea mea, întotdeauna cînd mă scol dimineată, pentru mine teatrul azi incepe, nu ştiu dacă sint mare sau mic dar stiu precis că sînt necesar.

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!