Poezii despre a se min�i pe sine �nsu�i, pagina 65
Anotimp sufletesc
în memoria mamei Ana
Aºa seninã ploaie am vãzut o singurã datã:
Ascunsã de copii, plângea în sine mama...
ªi zarea înalt aprinsã de-atunci e înlãcrimatã,
ªi plânge uneori fãrã sã-ºi deie seama:
Ce anotimp domneºte în vorba omeneascã,
ªi cum se simte spicul în ochi-aprinºi rodit?
Nereþinându-ºi jalea,
fulgerul trimis e sã loveascã
Cerul sufletesc de nori rãutãcioºi acoperit.
Aºa seninã ploaie... dar uite cã nu trece,
Ci în dureri adânci pâraiele-ºi revarsã,
ªi îmi rãneºte graiul dansul ei cel rece –
ªi eu, copil naiv, o tot adun în plasã,
Aºa cum ochii mamei îi tot adun în mine
Cu tot ce au vãzut în viaþa lor frumoasã, -
Dar ochii pãrinteºti, în loc sã mã aline,
Mã izgonesc în ploi, sã fiu mai sãnãtoasã.
poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adãugat de Alina Dragancea
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi urmãtoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre mamã
- poezii despre înãlþime
- poezii despre viaþã
- poezii despre sãnãtate
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
Luna nisan, sãrbãtoarea azimilor
nu mai era mult
urma sã se sfâºie perdeaua templului
oamenii de vazã din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paºte
nimic deosebit
fuga din egipt rãmânea o amintire
i se dãdea cezarului ce era al sãu
pe la colþuri zornãiau treizeci de arginþi
iuda se prelingea pe lângã ziduri
ca o pãrere
ca o vinovãþie
nici nu bãnuia ce discuþii aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate cã însuºi dumnezeu a bãtut din palme)
eu cred cã primul torquemada a fost caiafa
[...] Citeºte tot
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletitã, neliniºtea... (18 aprilie 2011)
Adãugat de Cristian Lisandru
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi urmãtoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre vestimentaþie
- poezii despre zile
- poezii despre vinovãþie
- poezii despre sãrbãtori
- poezii despre religie
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre inventatori
- poezii despre cruce
Chipurile mele împietrite
n-am sã pot fi niciodatã
mai drept
ºi mai frumos decât un scaun
mai nobil
fi mai împietrit decât o coasã
mai zvelt
ºi mai melodios decât o vâslã
mai economic
ºi mai adunat decât o bardã
mai gînditor
ºi mai tãcut decât o masã
mai concentrat
ºi greu decât un clopot
mai împãcat
ºi visãtor decât o scarã de grãdinã
mai limpede
ºi fascinant decât o roatã
sunt lucrurile
chipurile mele împietrite
mai palide ºi mai încete
[...] Citeºte tot
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi poezii despre visare, poezii despre tãcere, poezii despre superlative, poezii despre secunde sau poezii despre frumuseþe
Elegia a doua, Getica (lui Vasile Pârvan)
În fiecare scorburã era aºezat un zeu.
Dacã se crãpa o piatrã, repede era adus
ºi pus acolo un zeu.
Era de ajuns sã se rupã un pod,
ca sã se aºeze în locul gol un zeu,
ori, pe ºosele s-aparã în asfalt o groapã,
ca sã se aºeze în ea un zeu.
O, nu te tãia la mânã sau la picior,
din greºealã sau dinadins.
De îndatã vor pune în ranã un zeu,
ca peste tot, ca pretutindeni,
vor aºeza acolo un zeu
ca sã ne-nchinãm lui, pentru cã el
apãrã tot ceea ce se desparte de sine.
[...] Citeºte tot
poezie celebrã de Nichita Stãnescu din 11 elegii (1966)
Adãugat de MG
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi ºi poezii despre ºosele, poezii despre poduri, poezii despre picioare, poezii despre greºeli, poezii despre apãrare sau poezii despre Vasile
Reîntoarcere la sine
neînceputul nor
neºtiutul nor
dureazã o clipã
cât mã leapãdã-n lume
pe-o câmpie de marmorã
spasm delirant
ºi marmora e arsã
cupã calcinatã
înnegritã
în marmorã un nor a apãsat
de bunã seamã a trecut un nor
probabil nu a fost decât un nor
dar poate este ºi un ciopor
mã naºte pântecele lui umflat
de vreme ce sunt sunet
a trebuit sã fie ºi un clopot
un clopot nevãzut
cu-albastrul cerului intrând în aiurare
[...] Citeºte tot
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre sunet, poezii despre stele, poezii despre negru, poezii despre naºtere, poezii despre flori, poezii despre aripi sau poezii despre aer
Pentru tine-s...
Pentru tine este roua dimineþilor divine,
Sã-þi învioreze trupul, clipele sã þi le-aline,
Pentru tine bate-n raze toatã ziua mândrul soare
Sã te umple de cãldurã, sã te scalde în candoare...
Pentru tine-s toate cele, cã e lucru sau fiinþã,
Cã e iarbã, pom sau suflet, cã-i lucrat într-o ºtiinþã,
Pentru tine-i luna, ploaia, cheia solul ºi cu versul,
Oricare-þi conjugã viaþa, pentru tine-i universul...
Pentru tine sunt istorii cu finaluri fericite,
Þesãturi de caractere elegante ºi-ndulcite,
Pentru tine ce nu este, într-un mod sau altu-n care,
Eu o spun cu fermitate, tu nu ai asemãnare!...
Pentru tine e iubirea ºi fireºte-þi aparþine,
Dar mã rog în a mea sine... pentru tine... pentru mine...
... sã fac parte ºi-eu din tine... pentru tine-s eu... ºtii bine...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 martie 2017)
Adãugat de Vasile Zamolxeanu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre ºtiinþã, poezii despre versuri, poezii despre trup ºi suflet, poezii despre sfârºit, poezii despre rouã, poezii despre poezie sau Ne poþi propune o poezie de dragoste?
Luna nisan, sãrbãtoarea azimilor
nu mai era mult
urma sã se sfâºie perdeaua templului
oamenii de vazã din sobor
scoteau hainele scumpe
pelerinii intrau în cetatea lui david
în teorie era doar un alt paºte
nimic deosebit
fuga din egipt rãmânea o amintire
i se dãdea cezarului ce era al sãu
pe la colþuri zornãiau treizeci de arginþi
iuda se prelingea pe lângã ziduri
ca o pãrere
ca o vinovãþie
nici nu bãnuia ce discuþii aprinse
va induce peste milenii
atunci s-a comprimat timpul
(poate cã însuºi dumnezeu a bãtut din palme)
eu cred cã primul torquemada a fost caiafa
[...] Citeºte tot
poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletitã, neliniºtea... (18 aprilie 2011)
Adãugat de Cristian Lisandru
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Remember, 2019
La Steaua ce strãluce, de-i zicem noi Luceafãr
Mã-închin în zi de iarnã, smerit, mãrunt ºi teafãr...
Aºtept sã mi se spunã, pe Lacul lunecos
Cã sunt pierdut în toate, Luceafãr sus ºi jos...
ªi vreau sã ºtie lumea cã Teiul mã inspirã
Copou-mi e aproape, cuvintele-mi rãsfirã...
În vremuri pe când Luna de El ºtia anume
Eu nu eram aievea, eram pe altã lume...
Înfrigurat ºi singur, pe lângã plopi impari
ªtiam ades sã sufãr, copil iubit, Cotnari...
Azi Bolta Rece-mi pare mai caldã ca nicicând
Nemuritor ºi rece, la pas uºor urcând...
Sunt amintiri pe care ca sã le uita aº vrea
Nu pot, eu mã cutremur, privind în sus la Stea...
[...] Citeºte tot
poezie de Gheorghe Gurãu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre tei, poezii despre smerenie, poezii despre prezent, poezii despre iubire, poezii despre iarnã sau poezii despre cutremure
Vrãjmaºa mea, oglinda, în care-þi tot priveºti
Vrãjmaºa mea, oglinda, în care-þi tot priveºti
Fermecãtoarea faþã, de cer ºi-Amor slãvitã,
Întru a mea pieire te face sã-ndrãgeºti
Nu vraja ei, ci vraja de dânsa oglinditã.
Din inima ta – dulce cuib mie - tu m-ai smult
La sfatul ei: Prigoanã hainã ºi pãgânã!...
ªi totuºi eu – chiar dacã iubesc atât de mult -
Nu-s vrednic sã fiu unde doar tu poþi fi stãpânã.
Dar ea ºtiind, oglinda, ce lanþ cumplit mã leagã
De tine, de ce face sã-þi fii tu þie dragã,
ªi pentru mine asprã, trufaºe iar ºi iarã?...
Narcis – þi-aduci aminte? - pe sine s-a-ndrãgit
La fel. Aceeaºi soartã te-aºteaptã la sfârºit.
Dar nu-i pãmântul vrednic de-o floare-atât de rarã!
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascãr
Adãugat de Simona Enache
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre inimã sau poezii despre Pãmânt
O iubesc pe Albã-ca-Zãpada
Mi se-nlãcrimeazã rece spada
Când ajung în faþa ei ºi-o vad,
O iubesc pe Albã-ca-Zãpada
ªi albastrul ochilor prãpãd.
Uneori ea spune ºi cuvinte
Cum ar fi ca frigul e frumos,
Dar îmbrãþiºarea mea fierbinte
Ar putea s-o dea din sine jos.
Legea ei e depãrtarea noastrã,
Ca sã fie, nu o vom avea.
Fulgera o lacrimã albastrã
ªi mã tem cã se topeºte ea.
Îmi pãstrez în drob de gheaþã spadã
Nici n-aºtept sã se mai facã zi,
ªi pornesc spre Albã-ca-Zãpada
S-o ating, dar fãrã-a o topi.
[...] Citeºte tot
poezie celebrã de Adrian Pãunescu
Adãugat de Ion Bogdan
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre gheaþã, poezii despre albastru, poezii despre legi sau poezii despre fricã