diriginta mea

În limba mea
îmi pot înjura înjurătura
În limba mea
îmi pot săruta singur gura...

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât priveşte condiţiile în care pot să fiu înţeles, în care sunt cu necesitate înţeles, acestea eu le cunosc prea bine. Omul trebuie să fie cinstit în cele spirituale, cinstit până la duritate, pentru a putea suporta seriozitatea mea, pasiunea mea.

Friedrich Nietzsche în Antichristul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul în vâlcea

Pensionar – dincolo de Lume,
Bucurându-mă de singurătate,
Închid grijuliu uşa odăii mele
Şi izolez fereastra de vântul de-afară.

Aştept primăvara:
Spre sfârşitul anului se-ntomnează-n inima mea.

Astfel, urmând mersul aştrilor,
Cabana mea devine-un Univers.

poezie de Lu Yün, secolul al IV lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

În fiecare noapte eu cred în tine
Cum tu crezi în mine şi dragostea mea
Te iubesc ştii bine
Te iubesc cu toată fiinţa mea
Te iubesc la infinit
În lumina din lumina ta
Mă reflextez în ochii tăi, ştii bine
Iubirea mea, iubirea şi dragostea
Te caut, te strig cu fiecare şoaptă
În noaptea de cleştar a lacrimii divine.
Ileana Nana Filip, Craiova, 16.09.2017, ora 00.25,
în noaptea nunţii sorămii Cătălina
P. S: Eu îi dedic un ultim poem la margine de drum.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra mea

kant împletea critica
cu morala unui as
fin
ţit cu surâsul idealismului
critic - lega în ochiuri
probleme de etică
cu estetica - cu fede
raţia
popoarelor (?!) împletea
deasupra mea kant

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea mea de dor

dedicat fiicei mele Izabela-Alina, la 3 ani după naşterea şi plecarea ei dintre noi

Sunt tot mai tristă,
Lacul nu-mi mai zâmbeşte
Sunt singură cum am fost in prima zi a vieţii
Probabil că nici anii nu pot acoperi
Tristeţea din inima mea şi a ta,
Floarea mea de dor, floarea mea de foc, floarea mea de nea.
Ai plecat atât de repede ca nici ochii nu ţi-i i-am putut privi Nici braţele nu te-au putut cuprinde... o atât de trist...
Înca mai simt degetele tale în palmele mele...
Încă te mai văd, deşi eşti printre îngeri şi stele
Iubita mea, Izabella-Alina anii au trecut
Fraţii tăi încă te mai caută, se joacă şi te strigă...
Tu eşti aici? Iartă-mă că nu ţi-am pus flori la mormânt....
Iartă-mă că nu am timp să stau de vorba cu tine...
Iartă-mă ca nu poţi simţi dragostea de mamă,
Dragostea de tată şi de fraţi. Iartă-mă de mii de ori... Iartă-mă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâ-ntreb ce s-a putut schimba în mine şi-n credinta mea, în care stiu ca n-am schimbat nimic, nici chiar mândria mea de ucenic, pe care si-azi mi-o mai găsesc în cele câteva volume în care n-am scris decât glume de teamă să nu-mbătrânesc!

citat celebru din Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mea

aş vrea să fii zăpada mea
în iarna cea târzie
un gând curat în fulgi de nea
ca o frumoasă poezie

aş vrea să fii zăpada mea
ne vom topi in primăvară
şi-un soare cald ne va scălda
în unda râului uşoară

topiţi de dor, topiţi de soare
ca doi romantici vom zâmbi
şi in a razelor ninsoare
albi ghiocei se vor ivi

vom fi departe-n timp şi spaţiu
vom reveni, paranormal
în vocea caldă a unei şoapte
în ierni... în fiecare an!!!!!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mea

aş vrea să fii zăpada mea
în iarna cea târzie...
un gând curat în fulgi de nea
ca o frumoasă poezie

aş vrea să fii zăpada mea..
ne vom topi în primăvară
şi-un soare cald ne va scălda
în unda râului uşoară!

topiţi de dor... topiţi de soare..
ca doi romantici vom zâmbi
şi în a razelor ninsoare
albi ghiocei se vor ivi...

vom fi departe-n timp şi spaţiu..
vom reveni paranormal
în vocea caldă a unei şoapte
în ierni... în fiecare an!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea mea

Lumea din care vin eu
e lumea iubirii.
Ea are o strălucire orbitoare.
Poate de aceea
venirea mea te-a ameţit!
Întinde, mâna
spre aripa ce-mi creşte
când sunt în preajma ta
şi vei simţi un porumbel
cuibărindu-se la pieptul tău.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!