cand te afli cu capul in nori

umilinţă

Brutus: Umilinţa e scara tinerei ambiţii,
Spre care cel ce-o urcă îşi întoarce faţa.
Dar, după ce a urcat-o până în vârf,
El scării îi întoarce spatele
Şi se uită în nori, dispreţuind treptele de jos
Pe care le-a suit, ca să ajungă sus.

replică celebră din piesa de teatru Iulius Caesar, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La casele ţăranilor români...

La casele ţăranilor români
Pe care veşnicia nu-i mai iartă
O instituţie se cheamă poartă
Prin care intră numai... cei stăpâni.

Diverse vietăţi mai pot intra
Târându-se, precum li-i caracterul
Dar pe-această poartă suie cerul
În Maramureş, ca-n curtea sa.

Şi poarta-i cea mai mare bogăţie
Ea costă cât un sat din alte părţi
Bibliotecă pare marii cărţi
Din care afli tot ce se mai ştie
Şi poţi s-o treci pe cosmicele hărţi
Miroase a om, a lemn, şi-a veşnicie.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea unui copil

E multă tristeţe în ţară.
Sărăcia, departe v-a alungat.
A trecut un an şi-o vară
De când pe-acasă n-aţi dat.

Mi-e foame, mamă, şi mi-e frig.
Picioarele mi-au îngheţat.
În zadar mamă te strig,
Tu prea departe ai plecat.

Mă doare capul şi mi-e rău,
Şi plânge sora mea.
S-a-mbolnăvit de dorul tău,
Şi noaptea-n somn ea te striga.

Nici tata nu se mai întoarce,
Nici el nu ştim unde-a plecat.
În casă bunica noastră zace,
Pe drumuri, mamă, ne-aţi lăsat.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (23 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul poeziei este, am înţeles un dascăl pensionar.Poezia este votată : genial, frumoasă, serios. Voturile sunt cu siguranţă ale foştilor [...] | Citeşte tot comentariul

Este importantă şi această etapizare în devenirea în personaj. Mă lămuresc cu mine, pentru că eu, cel de astăzi, nu semăn cu cel de ieri. Eu, cel de ieri, nu semăn cu cel de acu' 3-5-7 ani şi cu atât mai puţin cu cel de poimâine când voi fi mort. Dar mă feresc de asta. Nu vreau să-mi plângeţi de milă. Vreau, dimpotrivă, să ne bucurăm împreună, să fim împreună şi eu să pun liniştit capul pe pernă ştiind că voi, bunii, veţi duce mai sus şi mai departe sacul ăsta cu vieţi care sunt personajele mele, mai departe, mai sus, şi că oamenii îşi vor rupe palmele aplaudându-vă...

citat celebru din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte lucie, albastră

Când luna pe cer apare
Întunericul păleşte.
Lumina zilei dispare,
Sufletul se odihneşte.

Noapte lucie, albastră
Peste sat încet se lasă.
E linişte-n casa noastră
Şi-n pădurea răcoroasă.

Somnul e stăpân pe toate
Câte-n cer şi pe pământ.
El în fiecare noapte
Ne-apropie de Domnul Sfânt.

Îngerii din cer coboară
Să vegheze somnul dulce,
Cu vise ne împresoară
Şi la pernă ne fac cruce.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cădere

Căzând, ca-ntr-un vis cu securi, iată luna

şi râul tăindu-mă-n două. Repet:

Cândva am fost una, cândva am fost una!

Partea cu capul mi-o iau şi mi-o legăn încet.

poezie de Nina Cassian din Cearta cu haosul, Editura Minerva, Bucureşti, 1993
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi ajunge să te cunoşti mai bine? Nu prin ceea ce gândeşti, ci prin ceea ce faci. Încearcă să îţi faci datoria şi vei ştii din capul locului care îţi este valoarea.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis pierdut

Undeva, printre rânduri
ne-am întâlnit.
Ce beţie!

Plecasem în gânduri
cu aripa
frântă.

Timpul mi-a lipit-o,
să-ţi pot îmbrăţişa
durerea.

A urmat un dans
de nori
de fum şi cenuşă.

Plouă şi pământul
se îngraşă iar
cu regrete tardive.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o cruce de vânt

Sunt o cruce de vânt cu braţe de lemn
şi văd cum ele se mişcă în valuri concentrice
mă ghemuiesc, aşa vaporoasă cum sunt, la pământ,
pe solul unui nor de furtună...
în ceea ce visez este utopie - cruce cu vise de lemn -
din când în când aşchii îmi sar din braţe
zilele s-au prins de mine cu răşină

fac plecăciuni şi descopăr reîncarnări
şi mă sprijin de nori, de amăgiri şi de ziduri crăpate
dacă aş avea voie, aş rupe transparenţa din vocea mea
şi aş da drumul cuvintelor

mă las încolăcită de un şarpe
mi l-aş strecura în mine dacă aş fi om
îi dau voie, fiindcă mă uit în interiorul meu şi văd abur
ne înţelegem tacit - singurătatea e doar un drum spre analiză

insomnia rece mă amorţeşte - iederă uscată
dar mă trezesc cititorii în stele

[...] Citeşte tot

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcolile cele mari nu se fac numai iac-aşa, mergând şi venind. Omul sărac şi mai are, şi mai rabdă. Iară cu capul se lucrează mai greu decât cu sapa şi cu furca. Dar toate s-au făcut şi nici n-au rămas lucru zadarnic.

citat clasic din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!