suntem doua libertai

Lon: După cum văd eu lucrurile, am trei opţiuni. Prima, să-l împuşc. A doua, pot să-l bat măr. Sau a treia... să te părăsesc. Ei bine, niciuna nu-mi convine. Vezi tu, niciuna din opţiunile astea nu e bună, pentru că niciuna nu mi te aduce pe tine. Şi în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, te iubesc.
Allie: Şi eu te iubesc. Numai că atunci când sunt cu Noah sunt cu totul altă persoană şi când sunt cu tine simt că sunt total diferită.
Lon: E normal să nu-ţi uiţi prima iubire. Te iubesc Allie, dar te vreau doar pentru mine. Nu vreau să fiu nevoit să-mi conving logodnica că trebuie să fie cu mine.
Allie: Nu e nevoie. Ştiu deja că trebuie să fiu cu tine.

replici din filmul artistic Jurnalul
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan: Alo? Alo? Doamna Opinia! Săru' mâna! Cum ce fac? Sufăr, doamnă! Zac, încătuşat în beciul rece al dictaturii! De data aceasta sufăr pentru dreptate. Şi toată naţiunea suferă împreună cu mine! Pentru că n-a fost ofsaid, doamnă! Slobodan Libertis este un mare patriot... (Pauză). Vreţi un interviu? Cu toată plăcerea... Veniţi la prânz! Programul meu zilnic de suferinţă este până la orele paisprezece. Dar astăzi e vineri. Am zi scurtă... (Pauză). Da, da... (Râde zgomotos). Pe şeful meu de cabinet îl cheamă Nerva! Are nume de împărat, dar este un ţăran convins! Suntem republicani, însă ne punem mari speranţe în monarhie... Poftim?. L-aţi văzut pe Nerva prin piaţă? În timpul programului? Ei, şi? Eu l-am trimis la piaţă! I-am făcut program cu publicul! I-am făcut program de piaţă pentru că mă interesează economia de piaţă. Asta-i bună! Nu e nici un abuz! L-am trimis pe Nerva la piaţă în interes de serviciu... Da, da! Vă aştept...

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debra Barone: Unde e casetofonul meu, Ray?! Unde era casetofonul meu când am fost în travaliu cu gemenii timp de 36 de ore şi tu o întrebai pe asistentă dacă televizorul prinde canalul sportiv!
Raymond Barone: 36 de ore nu e puţin timp.
Debra Barone: Da?! E şi mai mult când trebuie să scoţi din tine două fiinţe umane şi soţul e plecat să vadă dacă se găseşte îngheţată pe băţ în spital. Sau unde era atunci când ai înregistrat un meci de fotbal peste caseta de la nuntă, sau când mă întrebi de ce sunt nervoasă când îţi găsesc lenjeria prin bucătărie, şi cine a început să sforăie la înmormântarea bunicului meu?!
Raymond Barone: Eşti sigură că ai nevoie de un casetofon, pentru că văd că îţi aminteşti totul.

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hai să stabilim cum să ne vorbim unul altuia. Eu propun să folosim persoana a doua singular şi să ne spunem pe numele mic, nu altfel.
Nistor: De acord, şefu'.
Lucian: Nis, am spus pe nume, nu altfel!
Nistor: Adică nici măcar "şefu' "?
Lucian: Nici aşa; te-aş ruga să renunţi definitiv la cuvântul acesta inutil. Nu vreau să-mi spui astfel; nici tu şi nici unul dintre voi, ceilalţi.
Nistor: Bine, nu te supăra, credeam doar că poate-ţi va face plăcere.
Lucian: Te-ai înşelat! Află că nu-mi face deloc plăcere, preciză Nu vreau să mă consideraţi şeful vostru, ci doar colegul şi prietenul vostru şi să mă trataţi ca atare, nu ca pe un superior, pentru că eu cred că nu s-a schimbat nimic între timp, mai ales în ceea ce mă priveşte.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finch: Problema este că ne cunoaşte mai bine decât ne cunoaştem noi înşine. De aceea am mers aseară la Larkhill.
Dominic: Dar nu era prevăzut.
Finch: A trebuit să îl văd. Nu mai era mult. Dar când am ajuns acolo mi s-a părut ciudat. Am fost cuprins deodată de sentimentul că totul se leagă. Era ca şi cum aş fi putut să văd totul, un şir lung de evenimente care se întindeau pe tot drumul de întoarcere spre Larkhill. Simţeam că pot vedea tot ce s-a întamplat si tot ce urmează să se întâmple. Era ca un tipar perfect, ce mi se înfăţişa. Şi am realizat că suntem cu toţii o parte din el.
Dominic: Prin urmare, ştii ce va urma?
Finch: Nu, a fost o presimţire. Dar pot ghici. Cu atâta haos în jur, cineva o să facă un pas greşit. Şi când o vor face, lucrurile vor lua o întorsătură urâtă. Şi atunci Sutler va fi forţat să facă doar ce ştie el să facă.

replici din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celia: Maică-ta e acasaă?
Shane: Nu, s-a dus să-l scoată pe unchiul Andy din puşcărie.
Celia: Păi, să-i zici că am trecut pe la voi.
Shane: Bine... Îmi place jacheta dumneavoastră.
Celia: Mulţumesc, Shane. Toată lumea crede că mi-am pierdut minţile.
Shane: Toată lumea crede că sunt ciudat.
Celia: Îmi dau seama cum laşi oamenilor impresia asta.
Shane: Chiar nu mă interesează ce cred ei.
Celia: Bravo ţie. Fii cât vrei tu de ciudat.
Shane: Da?
Celia: Da. De curând a început să nu-mi mai pese de ce crede lumea şi să ştii că e un sentiment tare plăcut.
Shane: Dar aveţi cancer.
Celia: Şi tu ai un tata mort. Amândoi facem oamenii să se simtă stânjeniţi. Nu avem încotro. Aşa că ori ne simţim timoraţi şi pretindem că totul e normal ori suntem noi înşine, oricât de ciudaţi am fi.
Shane: Mulţumesc, doamnă Hodes.
Celia: Pentru ce?
Shane: Că mi-aţi spus adevărul.
Celia: Cu plăcere. Dar e de rahat, nu?

replici din filmul serial Weeds
Adăugat de Mircea Filimon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fez: Laurie, uite pe cine a adus matracuca, pe ea însăşi. Pot să-ţi aduc aminte că suntem căsătoriţi?
Laurie: O, e în regulă. Şi tipul cu care am fost aseară era căsătorit. (Red şi Kitty intră în bucătărie.)
Fez: Care e problema ta?
Red: Voi doi iar vă certaţi? Eşti pe cale să-ţi obţii cartea verde. (I se adresează lui Kitty.) Credeam că mariajul ăsta s-a încheiat.
Kitty: Laurie, săptămâna trecută ţi-am dat 50 de dolari ca să mergi la tribunal şi să depui actele de divorţ. Ce s-a întâmplat?
Laurie: Păi, a trebuit să-mi cumpăr nişte farduri şi nişte vin.
Red: Mâine mergem la tribunal. (Red şi Kitty pleacă.)
Fez: Hm, tribunalul e în partea cealaltă a oraşului. Mă întreb dacă poţi ajunge până acolo fără să te culci între timp cu cineva?
Laurie: Pun pariu că pot ajunge acolo fără să mă culc cu tine. (Laurie pleacă.)
Fez: Fir-ai tu să fii!

replici din filmul serial Anii '70
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Gorgo: Nu mă aflu aici ca să îl reprezint pe Leonidas; faptele sale spun mai multe decât cuvintele mele ar face-o vreodată. Mă aflu aici pentru toţi al căror glasuri nu le puteţi auzi: mame, fiice, taţi, fii - trei sute de familii care sângerează pentru drepturile voastre şi pentru pricipiile după care această clădire a fost construită. Suntem în război, domnilor. Trebuie să trimitem întreaga armată spartană în ajutorul regelui nostru, nu doar pentru a ne apăra pe noi înşine, dar şi pentru a ne apăra urmaşii. Trimiteţi armata pentru a ne păstra libertatea. Trimiteţi armata pentru dreptate. Trimiteţi armata pentru lege şi ordine. Trimiteţi armata pentru logică. Şi cel mai important lucru, trimiteţi armata pentru speranţă- speranţa că un rege şi oamenii lui nu s-au sacrificat în zadar pentru istorie- că vitejia lor ne uneşte, că acţiunile lor ne fac mai puternici şi că deciziile pe care le luaţi azi vor fi dovada curajului vostru.

replici din filmul artistic 300 - Eroii de la Termopile
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evan: Nu se poate termina aşa. E prea mult dacă cer puţină ploaie?
Joan: Dragul meu, poate că Dumnezeu nu se referea la un potop la propriu. Poate s-a referit la un potop de cunoaştere, de emoţie sau de vigilenţă.
Evan: Dacă e pe aşa, voi fi foarte enervat.
Poliţistul: Aveţi două minute la dispoziţie. Coborâţi din barcă sau veţi fi daţi jos cu forţa!
Joan: Evan, ai reuşit. Ai construit arca. Asta ţi s-a cerut să faci, nu-i aşa?
Evan: Nu. Mai e ceva. O să se întâmple ceva rău. Am o presimţire.
Joan: Da, aşa e. O să se termine cu gaz lacrimogen şi cu un buldozer. Evan, gândeşte-te la copii.
Poliţistul: Un minut!
Dylan: Tată, orice ai spune, eu sunt alături de tine.
Eugene: Da, şi eu.
Jordan: Şi eu. Dar putem să păstrăm câteva animale? Îmi place alpaca. Scuipă.

replici din filmul artistic Evan Atotputernicul
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie Kaufman: S-a întâmplat demult, în liceu. Te priveam de la fereastra bibliotecii. Vorbeai cu Sarah Marsh.
Donald Kaufman: O, Doamne. Eram atât de îndrăgostit de ea.
Charlie Kaufman: Da, ştiu. Şi flirtai cu ea. Iar ea se purta frumos cu tine.
Donald Kaufman: Îmi aduc aminte de asta.
Charlie Kaufman: Pe urmă, după ce ai plecat, ea şi Kim Canetti au început să facă glume pe seama ta. Şi era ca şi cum ar fi râs de mine. Tu nu ai ştiut asta niciodată. Păreai atât de fericit.
Donald Kaufman: Ba ştiam. Le-am auzit.
Charlie Kaufman: Şi atunci cum de păreai atât de fericit?
Donald Kaufman: Charlie, o iubeam pe Sarah. Acea iubire era a mea. Îmi aparţinea. Nici măcar Sarah nu avea dreptul să mi-o ia. Am dreptul să iubesc pe cine vreau.
Charlie Kaufman: Dar ea a crezut că eşti jalnic.
Donald Kaufman: Asta era problema ei, nu a mea. Suntem ceea ce iubim, nu precum cei care ne iubesc pe noi. Am decis asta cu mult timp în urmă.

replici din filmul artistic Hoţul de orhidee
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!