poezii despre toamna

Împunsătura de moarte

E toamnă, ploaie, frig şi cea,
Borcane pline cu dulcea,
Precum şi putina cu var,
În beci, sunt sigure că iar
Care se-apropie pe-afa,
N-are, de-acum, ce să le fa.

E toamnă, ploaie, frig şi cea,
La oameni nu-i ca la dulcea
Sau ca la putina cu var:
Se tem de moarte şi de iar
Ce vin croite să-i împun,
Pe-afară şi pe dinăun.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai spus că-n toamna asta pleci

Când frunze-n dungă-ncep să cadă
Pe-abia-ntrematele poteci,
Mă simt ca prins în ambuscadă;
Mi-ai spus că-n toamna asta pleci.

Dând iama-n frunze ruginite,
Un vânt ce şuieră-a pustiu,
Cuvintele-mi răstălmăcite,
Le-mprăştie ca un diliu...

Când norii-şi scutură marama,
De stropii grei ai toamnei reci,
Şi-n plânsul lor se simte teama
Că-n toamna asta ai să pleci.

Sărmane păsări călătoare
Brăzdează cerul nesfârşit,
Ca escadrile-nşelătoare,
Sperând că nu m-ai părăsit.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e toamnă-n suflet

mi-e toamnă-n suflet
când cocorii pleacă
şi vântul e vuiet
când frigul usucă

pe rozele decolorate
petalele-s ninse
şi zilele trec înşirate
anost întunecoase...
#
mi-e toamnă în suflet
când tu nu-mi eşti aproape
iar dorul meu te strigă
şi cerul picură ape
fără să-l stingă

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eva

Ea nu scrisese
Niciodată poeme
Şi nici poezii
Dar era fără
Nici un dubiu
Cea mai superbă poezie
Din câte se pot vedea
Materializată
În ochii privitorului
Prezenţa ei arăta
Cât de divină
Poate fi o creatură.

poezie de David Boia (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa dintre traducerea unei poezii geniale şi original (2)

Cât ar fi de drăgălaşă,
Diferenţa-i uriaşă:
Este tot la fel de mare
Ca cea dintre lună - soare.

poezie de George Budoi din Traduceri şi traducători (5 ianuarie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezii

În ziua când te-am cunoscut
mi-am aruncat toate hărţile
toate profeţiile
ca un armăsar arab am adulmecat ploaia.

poezie de Nizar Qabbani, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasa-mi...

Deschide-ti privirea pentru mine!
Lasa-ma sa imi rup anotimpurile
Deformate in lumina
Ta.
Lasa-ma sa smulg din tine
Culoare si sa mi-o redau
Un cadou de drept;
Inscris pe fruntea mea
Din nastere.
Din frunza cazanda lasa-ma, dar
Sa inspir ultimul
Fir de viata.

Din tine,
Cereasca povara
Lasa-ma sa privesc lumea!
Sforile vietilor noastre: Lasa-le-ncurcate
Piatra rece
Fost-a candva inima batanda!
Iar sub zapada dragul meu,

[...] Citeşte tot

poezie de Iris Barbulescu
Adăugat de Doinita Raclariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai cred în Sânziene

Nu mai sunt mândră fecioară să mai cred în Sânziene
Cum credeam odinioară adunând flori din poiene,
Împletind coroană-aleasă ca s-o prind în parul porţii,
Deschizând uşa la casă, aşteptând schimbarea sorţii.

Acum doar privesc tăcută, petrecând verile toate,
Cârpind haina descusută ce-am purtat-o-n ani pe spate,
Mai ud florile din glastră cu lacrimi de dor nătâng,
Mai privesc de la fereastră către verdele din crâng,

Mai scriu versuri de iubire despre om, despre natură,
Despre prima întâlnire, de primul sărut pe gură,
Amintiri ce vor rămâne mărturie-n cartea vieţii
Despre flori de sânziene, despre anii tinereţii,

Petrecuţi sub bolta-albastră, sub ploile de pleiade,
Vorbind cu luna sihastră, de pamântul cu năvoade...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile de toamnă

Ieri vedeam pe luncă flori...

Mândri fluturi zburători,

Şi vedeam zburând albine.

Ieri era şi cald şi bine.

Azi e frig şi nori şi vânt,

Frunzele cad la pământ,

Florile stau supărate,

Veştejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară

Ca-ntr-o caldă zi de vară.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

O mare de culoare se-ntinde-n faţa mea:
E toamna ce-a venit şi-mi scaldă inima.
Văd roşu, verde, galben şi chiar portocaliu
Mă uit în sus: până şi ceru-i auriu.

Pe jos – covor de frunze vopsite tare mândru
Că-ţi vine să te duci, să intri-adânc în codru
Acolo unde lumea din jur toată dispare
Pentru-a-ţi lăsa simţirea în valuri de visare.

poezie de Nadia-Cosmina Prigoană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!