intrat

Parola

Parcările multicolore, cu irizări metalizate
strălucind în umbra lacului, de unde
zumzăie cărucioarele încolonate, înspre
ombilic. Înspre dovadă şi tăgadă, spre
făgăduinţă, spre toate astea.
Acolo cei patruzeci de hoţi spun parola
oricui, acolo intri fără să ieşi, acolo
ieşi fără să fi intrat, fiindcă e locul
din care nu revii. din care nu te trezeşti-
de acolo nu poţi decât să nu-ţi aminteşti
nimic.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă primăvară

O altă primăvară... surâs etern
şi un oftat al iernii lămurit
că-n prispă ghioceii au ieşit
din piept, ce-a fost iubito-ţi cern.

Adie-o verde deşteptare timpurie
ce mă obligă să îţi spun smerit
că-mi este bine să mă ştiu iubit,
ninsorile de altădată au intrat în vrie.

Curând, voi alerga prin iarba vie
desculţ de ce n-a meritat să stea,
iubirea noastră-n Martie este o stea
iar gandurile-mi pleacă către tine, păpădie.

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoare

Se-aud colindele pe drum
se-aude bucuria,
azi este ziua de Crăciun
când a născut Maria

Şi vin colindători cântând
cu dragoste, iubire,
în case brazii se aprind
şi sunt în strălucire.

La mese-mbelşugate stau
familii fericite,
s-au adunat, mănâncă, beau
din cele dăruite.

La fiecare masă, gol,
e-un scaun şi tronează,
copii ce-au intrat în hol
buneţile urează.

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Introvertit de ocazie

i-au intrat filozofíi în cap
să-i spună cât de grozav
se-ncuie în chilia pentru care
multe vorbe a spus
mulţi oameni au cedat
psihic
cerul de nori îmbufnaţi suferă
lumea suportă cum îi e dat
chinga ipocriziei naive
trece pasiv ca o zi de lucru în care
n-ai chef de nimic
aştepţi ca alţii să facă minuni
pentru tine

toate umbrele se adună ad-hoc
nimic nou
aerul e depăşit se cere o purificare
nu oricum
ci prin determinare

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri din copilărie

am mers în repetate rânduri
prin locurile satului de vis
tărâmul parcă-i rupt din Paradis
să dăinuiască la mine în gânduri.

aud parcă şi-acum câinii cum latră
mă uitam cu jind la fiecare poartă
poveşti cu sătenii au intrat în soartă
cu mirosul proaspăt de pâine pe vatră.

mătuşa Ileana mă primea în curte
şi mă lăsa să mă urc în cireş
mă răsfăţam cu dulce gust în iureş
mi se păreau că orele sunt scurte.

prin grădini cu tufele de iasomie
îmi parfumam copilăria cu bucurie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seducătorul

Înflorit un trandafir, într-o toamnă cam târzie,
Văzând galbenul din jur, a intrat în aritmie...
Sub un cer apăsător, nicio şansă nu apare,
O sepală-l strânge rău, când e vântul în rafale.

Dar un nor poznaş îl vede, îl privi în ochi duios:
-Aduc picături de ploaie şi vei fi mai luminos!

Te ajut, îţi prind petale în cristalele Swarovski,
Strălucind în seara asta pe albastrul unei rochii.
Tremurând, zâmbi bobocul şi privi spre cer, la nor:
-Ai încredere în mine. Voi fi un seducător!

poezie de Doina Bonescu din Scrisori pe frunze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu poate să intre în om decât micşorându-se, aşa de mică-i poarta - de asemenea deghizându-se, prezentându-se sub nume false, aşa de incomprehensibilă şi de indezirabilă este adevărata sa natură pentru omul din carne şi orgoliu. Dar, o dată intrat îşi reia adevărata statură şi adevăratul nume şi ne dinamizează limitele şi eul. "Scopul scuză mijloacele" este valabil şi pentru el! Aşa se explică, în practica religioasă, necesitatea acelor reducţii la uman ale divinului şi a atâtor semi-minciuni care sunt ca învelişul farmaceutic al celor mai înalte adevăruri.

Gustave Thibon în Ignoranta înstelată
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta lui Labiş

Seceta a ucis orice boare de vânt
poetul s-a topit şi-a intrat în pământ
cuvintele-au albit ca părul din barbă
şi-s tot mai rare şi nimeni nu-ntreabă

Desculţi aleargă copiii prin cer
cu gura uscată nimic nu mai cer
şi mamele au pieptul uscat şi bătut
de parcă nicicând vai n-au născut

Că miezul de foc al pământului poate
îşi mută iar iadul de noi mai aproape
înnebuniţi cu toţii duc mâna la gât
să umple găleata cu sânge atât

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (31 iulie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: S-a terminat cu mine. De fapt... hai să-i punem capăt chiar acum. Jerry, ucide-mă, ucide-mă în momentul ăsta. Te implor. Să terminăm odată. Fii prieten. Pune perna aia pe faţa mea şi gata!
Jerry: Păi, uh... ce? Cam aşa? (Îl sufocă pe George cu perna, în glumă. George se sperie, nu a crezut că Jerry chiar o va face.)
George (printre dinţi): Ce faci?! Ai înnebunit?!
Elaine (tocmai ce a intrat): Jerry!
Jerry: Elaine! Tu ce cauţi aici? (Dă perna deoparte.)

replici, scenariu de Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub gerul Bobotezei

a intrat în ţară gerul Bobotezei
o să piară viruşi ascunşi în unghere
timpul pregăteşte întoarcerea berzei
purifică natura îi dă mare putere.

se-apropie şi ziua Sfântului Ion
sărbătoare divină, binecuvântată
cei ce-i poartă numele peste un milion
vor da petrecerea mult aşteptată.

în butoaie mari se prepară agheasmă
să se purifice suflete şi case
busuiocul verde împrăştie mireasmă
tradiţie străveche cu rituri frumoase.

sărbători iubite cu Dumnezeu în gând
trecute-n cartea vieţii rând cu rând.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!