flori galbene

Flori de gheaţă ...

Gerul nopţilor cu stele,
Albe flori îmi prinde-n geam;
Mărgărite şi betele
În zori de zi le zăream.
Gingaşe, ca o mimoză,
Atinse de raze pier.
Prin perdele spionează,
Bântuite de mister.
Le mângâi cu răsuflarea
Mirosind al lor parfum.
Evadează din strânsoarea
Geamului, croindu-şi drum.
Firave şi neperene
Se topesc cât ai clipi.
Plâng cu lacrimi diafane,
Din geam de le-oi dezlipi.
Reci, ca şi gheţarul nordic,
N-au culoare, n-au miros.
Din decorul lor feeric,
Dispărând miraculos.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici,unde viorile canta

Visez cu ochii deschişi
un colţ de paradis se deschide
soarele auriu apare
e stare de bine,
inchidere a pleoapelor grele de vis
gânduri îmi poartă paşii
prin iarbă,
flori
şi mare...
auzi cum sună valul?
cântă melodia sufletului
în acord de zefir
dezmierdând plete lungi de alge
acum....
când primăvara
etalează veşmânt de curcubeu.
Desfac palmele;
din braţele zefirului
culeg sunetul mării
în mângâierea caldă a soarelui

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Nicolae
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au inflorit salcâmii

Roiuri de albine
Vin în zbor pe flori
Şi un dans devine
Nuntă de cu zori.

Când salcâmul ţine
Ramul cu alai,
Zumzet de albine
Cad pe flori de mai.

Nimenea nu ştie
Decât Dumnezeu,
Că-i o simfonie
Tot salcâmul meu.

Cum regina cere,
Ele se încarcă
Cu polen şi miere.
Fug să se întoarcă.

[...] Citeşte tot

poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni şi flori

Oamenii sunt precum florile....
E plină lumea de flori,
De oameni şi... OAMENI.
La fel ca florile, trăiesc şi mor
Atât cât le este dat să trăiască..

Cunosc oameni ca florile perene;
Aceştia sunt prietenii mei.
Trec ierni vin primăveri,
Iar ei sunt lângă mine.
Nu au nevoie decât să-i ţin aproape
Aşa cum florile trebuiesc udate,
Din când in când să nu se usuce.

Alţii sunt ca nişte buruieni inflorite...
Trăiesc doar pentru ei,
Işi trag puterea din seva pământului
Şi mor fără regretul celor din jur.

Unii sunt precum bujorii infloriţi

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (20 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem spin

Nimeni numai iubeşte
spini azi şi-i ornăm
cu măşti de flori
din fluturi morţi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţia primăverii

Mă dori
Ai spini
Ciulini
Şi flori

Şi ţepi
Şi maci
Şi-n draci
Înţepi

Şi eşti
Şi faci
Şi taci:
Iubeşti

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când vezi ochii
ce mor după un zâmbet
aprinde-ţi un foc în suflet
şi luminează peştera în sunet
de culori...
de flori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru tine dragostea mea

M-am dus la târgul de păsări
Şi-am cumpărat păsări
Pentru tine
Dragostea mea

M-am dus la târgul de flori
Şi-am cumpărat flori
Pentru tine
Dragostea mea

M-am dus la târgul de fiare
Şi-am cumpărat lanţuri, lanţuri grele
Pentru tine
Dragostea mea

Şi apoi, m-am dus la târgul de sclavi
Şi te-am căutat
Dar de tine n-am dat
Dragostea mea

poezie celebră de Jacques Prevert, traducere de Vlad Chirinciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde eşti?

Pe unde eşti, iubito, pe care-a lumii parte,
Ne vede, oare, luna, odată pe-amândoi?
Privim aceleaşi stele, suspini şi tu în noapte,
Ţintind cu ochii trişti spre visul de apoi?

Pe unde eşti, iubito, pe ce tărâm de basm,
Pe unde-ţi umblă paşii, ce flori ţi se supun?
Mai ştii să pui în vorbe acel entuziasm,
Acel fierbinte patos ce mă făcea nebun?

Pe unde eşti, iubito, prin care emisferă,
Din ce-ţi mai faci cununa? Din flori de portocal?
Ce-ţi dăruieşte timpul, iar clipa ce-ţi oferă,
Ai mai umplut, ca mine, cu lacrimi un pocal?

Pe unde eşti, iubito, te mai apasă dorul,
Sunt mările albastre sub arzătorul soare?
Trecutu-i muribund, pe moarte-i viitorul,
Privesc pe geam afară, începe o ninsoare...

poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine...

*
Ai fost vioară-n toamna mea, ce imi cânta,
Mă linistea, când era furtună si trăznea
Chiar de avea o coarda ruptă si- ncet se-auzea...
.
Ai fost liniştea venită când totul striga,
Raza de lumină când nu îmi era bine
Si atunci, flori de salcâm, înfloreau la mine.
.
Ai fost povestea mea frumoasă, dar şi tristă,
Ca un fluture, printre flori, doar cu o aripă....
Fără să ştiu, că aşa ceva mai şi exista.
.
Ai fost si eşti copacul neclintit, ce uimea,
Câte frunze, an de an, fără efort, avea,
Si spre înalt pe toate le ducea, iar toamna
*
Ele-l lăsau!... Dar pe niciuna nu o regreta.
Şi le uita, cum uită timpul întoarcerea...
*

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!