despre numele olga

Dumnezeu e iubire, aşa este. Îl cunoaştem numai pentru că iubim. Dar ce e Dumnezeu în sine ţine de un raţionament adesea de prisos, ba chiar dăunător. Dacă sunt întrebat: dar Dumnezeu în sine există?, trebuie să spun şi voi spune: da, după toate posibilităţile, numai că eu nu înţeleg nimic despre El, despre acest Dumnezeu în sine. Dar Dumnezeu-iubirea este altceva. Pe El îl înţeleg cu siguranţă. El este totul pentru mine, explicaţia şi rostul vieţii mele.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metoda ştiinţifică este o amplificare/extindere a bunului simţ, exercitat cu o hotărâre deosebit de fermă pentru a nu persista în eroarea la care ne-ar putea duce acţiunile mâinii sau minţii. Ca şi alte procese exploratorii, poate să devină un dialog între fapt şi fantezie, între ceea ce este şi ceea ce e posibil, între ce ar putea fi adevărat din ceea este aşa de fapt. Scopul investigaţiei ştiinţifice nu este să adune un bagaj de informaţii faptice, nici să construiască o imagine totalitariană a Legilor Naturii în care fiecare eveniment care nu este obligatoriu, este interzis. Eu cred mai mult că este o structură articulată de credinţe justificabile despre Natură. Începe ca o povestire despre o Lume Posibilă - o povestire pe care o inventăm şi o critcăm şi o modificăm pe măsură ce înaintăm, aşa că se va termina prin a fi ceva despre viaţa reală.

citat din Peter B. Medawar
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inconştientul este asemănător cu un cerc mare care ar include conştiinţa ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de conştiinţă fără o preparaţie inconştientă, în timp ce inconştientul se poate lipsi de stadiul conştient, având totuşi o valoare psihică. Inconştientul este psihicul însuşi în realitatea esenţială. Natura sa intimă este la fel de necunoscută ca şi aceea a realităţii exterioare, iar conştiinţa se informează despre el într-un fel atât de incomplet ca şi organele noastre de simţ despre lumea exterioară.

Sigmund Freud în Psihologia vieţii cotidiene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care devine stăpânul unei cetăţi deprinse să trăiască liberă şi nu o distruge, să se aştepte să fie el distrus de ea; pentru că ea totdeauna are ca refugiu în revoltă numele de libertate şi vechea ei orânduială, care nu se uită niciodată, oricât timp ar trece şi oricât bine i s-ar face.

citat celebru din Niccolo Machiavelli
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care devine stăpânul unei cetăţi deprinse să trăiască liberă şi nu o distruge, să se aştepte să fie distrus de ea; pentru că ea totdeauna are ca refugiu în revoltă numele de libertate şi vechea ei orânduială, care nu se uită niciodată, oricât timp ar trece şi oricât de bine i s-ar face.

citat celebru din Niccolo Machiavelli
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata barieră care-i separă pe evrei de vecinii lor nu e nici politică, nici juridică. Ea e religioasă sau, mai precis, psihoreligioasă. Evreul va rămâne diferit atâta timp cât va fi, chiar cu numele, de religia iudaică. El nu se poate integra cu adevărat, să devină ca ceilalţi, decât convertindu-se.

Josy Eisenberg în O istorie a evreilor, Emanciparea: o revoluţie evreiască (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citind Evanghelia de la cap la coadă sau invers nu înţeleg nimic despre cum este organizată lumea şi de ce, în aşa fel încât nu ne-a învăţat nimic despre creaţiune. Dar mai ales - şi asta este cel mai important - a proclamat că "lucrările cărnii" sunt păcat, în timp ce "lucrările duhului" sunt sfinte. Iar eu consider că "lucrările cărnii" sunt esenţialul, în timp ce "lucrările duhului" sunt... aşa, cuvinte.

Vasili Rozanov în Apocalipsa timpului nostru (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mareşalul Antonescu era poate nebun, însă a dat totuşi dovadă de înţelepciune şi omenie: a salvat viaţa a cel puţin şase sute de mii de evrei români. Nici un cuvânt de recunoştinţă, nici un monument, nici o stradă, în Israel, care să-i pomenească numele.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran o "ciorăneşte"... Auzi la el! "Ţicnitul" acela, Teşelene, mânca-ţi-aş perciunii, s-a opus deportării evreilor din România. Teşelimea ta crede [...] | Citeşte tot comentariul

În vârful piramidei se află Fratele cel Mare. Fratele cel Mare este infailibil şi atotputernic. Despre fiecare succes, fiecare realizare, fiecare victorie, fiecare descoperire ştiinţifică, despre întreaga cunoaştere, înţelepciune, fericire şi virtute, despre toate acestea se afirmă că izvorăsc direct din conducerea sa şi sunt inspirate de el. Nimeni nu l-a văzut niciodată pe Fratele cel Mare: el este o figură de pe afişe şi o voce la tele-ecran. Avem toate motivele să credem că nu va muri niciodată şi deja există mari incertitudini asupra datei naşterii sale. Fratele cel Mare este masca sub care Partidul se prezintă lumii întregi. El are funcţia de a concentra într-un singur punct dragostea, frica şi respectul, pentru că asemenea emoţii sunt mai uşor de resimţit faţă de o întreagă organizaţie.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce caut eu...?

Aş vrea să scriu
despre lumi nevăzute,
despre lumea mută de după obloane,
să încarc
cu radicală mişcare
stele somnoroase în Carul Mare.
Să ne-ncălzească o lumină incertă
adunându-ne sub cerul
cu străvezia lui copertă.

Să adun poeţii toţi de pe Pământ
într-o cetate şi un legământ,
şi citind cărţile ce nu mai sunt,
să simtă vântul dimineţei plângând.

Cu lacrimi să spargă
această vreme rea,
iar eu să răsfoiesc
o altă întrebare grea:
Ce caut eu în viaţa mea?

poezie de Stelian Platon (24 martie 2011)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!