Poezii despre buna ziua natura, pagina 60
Compensatoriu
poza în care par așa de reală
se aude foșnetul inimii
100 de bătăi pe minut
(niciun doctor nu suspectează tahicardie!)
miroase a magnolie... a zăpadă vie...
lacul e întreg
simți peștii
cleștarul palatelor
degetele neastâmpărate
încrezându-se în poveste
am adus cu mine
iarbă cât încape
ziua de naștere
multe hematii
felul în care parfumat gândul
modela mimica și cerul
nu se mai îndoia
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre compensații
- poezii despre zăpadă
- poezii despre ziua de naștere
- poezii despre timp
- poezii despre pești
- poezii despre palate
- poezii despre oxigen
- poezii despre naștere
- poezii despre minute
Ex-voto
În zare, începuturile de drum
Apar ca sugestii sensibile la fereastra mea
Iar pietrele de ciocolată sunt sentimentele
nopții de obsesie ale unui zeu
cu suflet fără chei.
Un ritm de o frumusețe și o o voluptate veninoasă
cântă rodul durerii și suferinței
unei flori ce respiră umiditatea din văzduh.
Soarele ce nu-i, e simbolul regelui singur
și dragostea mâinii mele într-a ta se topește
prelingându-se într-o continuă tensiune
la plumbul din grădini... rugăciune.
Imaginea, de frica unui zbor fericit
se sinucide în tainica lumină a fantasticului
ruinând și nucleul de diamant al sărutului
din icoană. De ce acest oraș e un paradis pierdut
în ploaia de timp de afară?
Totul e atât de simplu și lin în natură
că-mi stăpunge inima cu sulița amintirilor...
Cruzimea mesajelor din natură și de la tine
[...] Citește tot
poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre simbolistică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pânza ta
dedicație artistului plastic Noni Mogoșeanu
Draga Noni, pânza ta e lumina soarelui,
Ce inundă ochii iubitei
Iubitori de artă, noi ne lăsăm conduși în lumea ta.
Fantasticul ne proiectează acolo,
Cu greu reușim apoi să vedem realitatea.
Am fi rămas captivi în lumea ta, pare mai bună,
Mai puternică, primitoare, mai bună
De ieri sunt tot mai captivată,
Prin ochii tăi văd sufletul unui copil rebel
Ce este grijuliu cu ființele dragi din viața-i
Continuă să umezesti sufletele noastre...
Cu pensula nemuririi!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre artă, poezii despre trecut, poezii despre realitate, poezii despre ochi, poezii despre iubire, poezii despre copilărie sau poezii despre Soare
Zi de Crăciun
Cer de plumb în ziua mare,
Chiar ziua lui Moș Crăciun
Care stă în așteptare
Să primeasca un zăbun,
Un zăbun de nori cu ploaie
Ori măcar fulgi de zăpadă
Să alunge din zăvoaie
Cerbii ce-s porniți pe sfadă.
Pomii parc-ar fi de piatră
Nu se se-ndoaie, nu se mișcă
Într-o lume idolatră
Rotită ca o morișcă.
O pădure pustiită
De neașteptate geruri,
Într-o vară răvășită
De furtuni picând din ceruri
[...] Citește tot
poezie de Virgil Ciuca (25 decembrie 2012)
Adăugat de Virgil Ciuca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păduri, poezii despre plumb, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre ger, poezii despre copaci sau poezii despre astre
Balada bețivilor
M-au îmbătat bețivii, m-au îmbătat și pace!
Și n-am doar ce le face!
Și mă trezesc buimac, privind cum alții beu.
Ah! Numai ei să beie? De ce? Să beu și eu!
Mai trag o sârbă bună, mai beu și mă trezesc
Că singurel vorbesc:
,, O, soartă schimbătoare, ce râzi de omenire!
Nebun cel ce se-ncrede în tine peste fire,
Nebun cel ce bea apă, când vinu-i așa bun
Nebun e cel ce doarme, de mii de ori nebun.
Ah! Beat îs, Doamne sfinte! Voiesc să mă mai dreg
Și iau o cană plină, vorbesc și nu-nțeleg.
În jurul meu cu silă privirea mi-o cobor,
Sărmane autor!
Când zorii albi de ziuă odaia luminează,
De-abia câțiva-n picioare mai sunt și meditează.
Tablou-i tare jalnic, odaia e murdară,
Podeaua ințesată de hârburi de pahară,
Și toate sunt stricate, stricați cu toții sunt,
Căci n-a mai fost orgie mai mare pe pământ!"
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alcoolism, poezii despre vorbire, poezii despre somn, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre râs, poezii despre picioare, poezii despre pace sau poezii despre nebunie
Cântec
Era de ziua nunții tale,
Când viu se-aprinse chipul tău,
Deși norocu-ți zâmbea în cale
Și lumea, doar iubire-n jurul tău.
Și-n ochi o slavă luminoasă
(Oricare putea fi)
Fu tot ce pe pământ privirea-mi dureroasă
A putut-Încântare-privi.
Poate acel foc era pudoare
-Drept asta trece-ncai-
Deși el deșteaptă o mai cumplită ardoare
În pieptul aceluia, vai,
Care, de ziua nunții tale,
Văzu cum viu se-aprinse chipul tău,
Deși norocu-ți zîmbea în cale,
Și lumea, doar iubire-n jurul tău.
poezie clasică de Edgar Allan Poe din Tamerlane and Other Poems (1827), traducere de Dan Botta
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, citate de Edgar Allan Poe despre nuntă, poezii despre muzică, poezii despre inteligență, poezii despre foc sau poezii despre durere
Sonetul 43
Cu cât țin ochii-nchiși, cu-atât ei văd mai bine
Pentru că ziua-ntreagă se uită la prostii,
Dar noaptea când visez, ei te privesc pe tine
Și-n beznă ard puternic, și ard în beznă vii.
Iar tu cu umbra ta ce umbre luminează,
Poți cu a sa esență spectacol să oferi,
Căci cu lumina ei ziua o eclipsează
Și ochilor ce nu văd ea le redă vederi.
Cum aș putea să spun c-am ochi blagosloviți
Atunci când te privesc doar ziua la lumină
Când tu în toiul nopții o umbră îmi trimiți
Prin somn, pe ochii orbi să se așeze-n tihnă.
Și ziua-mi va fi noapte până te voi vedea,
Iar noaptea va fi zi când te visez în ea.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de William Shakespeare despre lumină, poezii despre noapte, citate de William Shakespeare despre noapte, poezii despre visare, citate de William Shakespeare despre visare, citate de William Shakespeare despre somn, poezii despre prostie, citate de William Shakespeare despre prostie sau poezii despre miezul nopții
Nimic
Se ia o cochilie.
Se pune în ea un suflet
sau mai multe,
apoi se închide ușa.
Se crapă ferestrele
pentru a se putea distinge
ziua de noapte.
Fiecare are voie
să se adapteze situației,
nu au dreptul să (se) plângă.
Li se dau toate cuvintele
spre folosință...
Socializarea rămâne însă interzisă -
Ciocu' mic să nu deranjezi vecinii.
Se ia o cochilie.
Se pune în ea o viață
sau mai multe,
se taie gazul, lumina, aerul...
Se închid ferestrele
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre vecini sau poezii despre prezent
Iubire
Te iubesc mai mult decât natura,
Fiindcă tu natura însăși ești,
Decât libertatea mi-ești mai dragă -
Fără voi, ca un ocnaș trăiești.
Te iubesc cu toată nebunia,
Ca pe-un hău, nu ca pe-un drum de roți,
Te iubesc mai mult decât se poate,
Cât de mult - să înțelegi nu poți.
Fără noimă te iubesc întruna,
Și când beau și-atunci când spun prostii;
Mult mai mult decât pe mine însumi
Te iubesc. Vreau sigură să fii.
Te iubesc mai mult decât pe Shakespeare
Decât toate cele pământești,
Mi-ești și decât muzica mai dragă,
Pentru mine, muzica - tu ești!
[...] Citește tot
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre prăpăstii, poezii despre patrie sau poezii despre nefericire
Zâmbesc la noua toamnă ce a venit
Stând într-o grădină, mă uit la natură.
Ca un pictor cu paleta în mână.
Natura pictează tonuri calde ca o rochie nouă
Făcută din frunze care cad încet în rouă.
Aici sunt fluturi din frunze, care zboară spre cer,
Cu culori maronii gălbui sau roșu cărămiziu.
Dansează, colorând cu o mie de nuanțe în aer
Și se fugăresc în vântul duios și străveziu.
Mă uit la ele fericită cu ochii de copil,
Inima mea valsează în acel dans improvizat,
Cred că muzica și cu mine creează ceva adorabil
Și frunzele pozează pe pământ un tablou amorezat.
Și așa dezbrăcându-se încet ramurile crengilor
Apar nudurile copacilor aplecați de vânt
Legănându-se până la pământ între culorile frunzelor,
Iar eu zâmbesc la noua toamnă ce a venit și sunt fericită.
poezie de Eugenia Calancea (21 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre dans, poezii despre pictură, poezii despre natură, poezii despre culori, poezii despre crengi, poezii despre arte plastice sau poezii despre zâmbet