zis

Despre limbi

"Dumnezeu a zis: de azi înainte să se zică
Şi omul a zis de atunci"
Cândva oamenii s-au căţărat pe munte
şi prin cuiburi de vulturi au născut focuri;
cu limbile focurilor lor vorbeau între ei
despre veşti de război
interpreţi pentru corn de berbece
sau aramă lungă
ce din nu ştiu ce motiv n-avea limbi.
Limbi de papuc salută pământul
Limbile ceasului toacă timpul
Îl foarfecă
cu limbi de vioară
Şi lemnul şi sârma vorbeşte
Voi oameni cu limbile voastre
Vorbe ale dumnezeului
tuturor limbilor – iată ce sunteţi!

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nave şi oameni

"Navele-s ca oamenii," a zis Murphy, "adică ori nasoale, ori bune,
Nevolnice sau zdravene, stabile or sărite de pe fix, nebune;
La fel, unele-s sălbatice, altele supuse, vipere sau binevoitoare,
Unele-s oneste, altele mincinoase, credincioase sau femei uşoare."

"Navele-s ca oamenii," a zis Murphy," adică, nu ştii de ce-ţi place
Aia, iar pe-ailaltă nu poţi suferi s-o vezi în ochi şi pace!
La fel, pe cei care se poartă cu tine bine, nu-i bagi în seamă,
Iar cei care te strivesc ca pe-un păduche ţi-s fraţi de-o mamă."

"Navele-s ca oamenii," a zis Murphy," se ivesc şi-apoi dispar,
Cu unele navighezi ani şi ani, eşti la bord acasă, nu marinar;
Pe-altele faci un voiaj şi gata, nici nu-ţi mai aminteşti de ele...
Iubire la prima vedere? Ai întâlnit-o, nu mai există alte vele."

"Navele-s ca oamenii," a zis Murphy," iar asta-n orice aspect –
La fel ne înstrăinăm unii de alţii, om de om, obiect de-obiect –
La fel îi evităm, grijulii, pe cei cinstiţi şi-i preferăm pe hoţi –
Îi blestemăm pe cei în viaţă şi-i plângem când sunt morţi."

poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă scumpă, mire drag

Mireasă scumpă,
mire drag,
am vrut s-aştern şi eu,
voioasă,
pe-al căsniciei voastre prag,
urarea cea mai călduroasă.

Şi-am întrebat din zori
pe-oricine,
pe crini,
pe nuferi:
Ce să spun?
Ce gânduri bune să le-adun?
Şi ce urări din zări senine?

Un trandafir
m-a agăţat
şi,
fără să mai dea bineţe,
mi-a zis:

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă tem, deci exist

- De zis, ce-ai mai zis?
De scris, ce-ai mai scris?
M-antrebat un gând,
Lacrimi picurând,
Căci eu, de gândit
Nu am reuşit
Să gândesc nimic,
De un an şi-un pic;
De un an şi cât
Nu gândesc, atât
Mă tem, tremurând,
Că nu mai sunt gând...

- Păi, dacă ţi-e teamă,
Eşti, de bună seamă,
Tocmai pentru că-ţi
Este frică să-ţi
Recunoşti fiinţa,
Dacă n-ai putinţa
Să fii aplicat;

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina din Chicago

I-am zis reginei din Chicago,
C-am implantat în cap un cip
Sunt călareţ ca Ivan Drago,
Stallone, Arnold, Johny Depp.

A roşit puţin apoi îmi spune:
- Decât toţi patru la un loc?
Am replicat zâmbind complice:
- Poţi să îl pui şi pe The Rock!

Se uită-n jos, apoi spre ceriu
Mă strânge zdravăn de mijloc:
Dar cum te cheamă baieţelu'?
I-am zis de-ndată: Emil Boc!

- Zău, nu vreau sa te păcalesc
Acesta nu-i lucru de şagă,
Ce pot pe loc să-ţi dovedesc:
Am "tăvălit" o ţară întreagă!

poezie satirică de Alex Dospian (iulie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă fără muzică (Ca să-ajung până la tine)

Ca să-ajung la tine, i-am zis calului:
- Grăbeşte...
Pune-ţi aripi ca în basme
Şi te-nalţă până-n nori...
Tot mai sus,
Tot mai departe -
Ca şiragul de cocori
Ce pluteşte colo-n zare!...
Haide, calule, grăbeşte!...

Ca să-ajung până la tine, i-am zis vântului:
- Dă-mi mâna
Şi târăşte-mă cu tine până unde poţi pătrunde -
Până-n zarea-nsângerată unde soarele s-ascunde...
Ca s-ajung cât mai degrabă,
Haide, vântule, dă-mi mâna!...

Ca să-ajung până la tine, i-am zis morţii:
- Mergi-nainte
Şi coseşte-mi fără milă tot ce-i viu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Romanţe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara la prima lecţie

Dumnezeu a încercat să-înveţe Cioara cum să vorbească.
"Iubire', a zis Dumnezeu. "Spune, Iubire".
Cioara a căscat, mută, pliscul şi Marele Rechin Alb a ţâşnit din mare,
Recăzând apoi, tăcut, în valuri, descoperind astfel propriul abis.
"Nu, nu", a zis Dumnezeu. "Spune Iubire. Incearcă iarăşi. Iubire."
Cioara a căscat, mută, pliscul şi o muscă albastră, una ţeţe, un ţânţar,
S-au ivit din găuri negre, bâzâind,
Agitându-se încoace şi încolo.

"O ultimă încercare", a zis Dumnezeu." Deci, IUBIRE".
Cioara s-a opintit, a căscat pliscul şi a vomat;
Un cap de om, încă fără corp,
Tumefiat, a apărut pe pământ, cu ochi bulbucaţi,
Bolborosind indignat tot felul de proteste –

Apoi, Cioara, înainte ca Dumnezeu să poată interveni, a vomat din nou.
O vulvă de femeie a căzut, înfăşurându-se, strângând gâtul unui om.
Cei doi au căzut în iarbă, încleştaţi, într-o luptă atroce.
Dumnezeu, blestemând printre lacrimi, se străduia să-i despartă.

[...] Citeşte tot

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si Dumnezeu a zis:...

În cea de-a noua zi
Dumnezeu a creat bătrâneţea.

A luat valuri şi cute şi mult alb
şi i-a nins pe Eva şi pe-Adam.
Le-a zis:
veţi şti ce-i nostalgia,
ce-i reumatismul,
şarpele vi se va părea o glumă bună,
adierea de vânt - rafală,
înţelepciunea - a doua natură.

(E unica modalitate de a vă convinge, oameni,
că tinereţea-i o comoară: pierzând-o!)

Gângurit de prunc
a bucurat
blândeţea din ochi obosit
şi
ploaia de mai a căpătat

[...] Citeşte tot

poezie de Nicoleta Iuhos
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipul din Orkney

"Am navigat odată c-un tip din Orkney, scoţian,
Acu', hă-hă, mulţi ani," a zis Dan,
"E-mpachetat binişor în lut
Kubla Khan* ".

"Un gagiu plin ochi de poveşti ciudate
Despre foci care cântă şi balene eşuate
Iarna pe ţărm, când bat furtuni înverşunate."
"Mort... coechipier bun, îşi făcea treaba,
A căzut la baltă lângă Capul Java
Acu', hă-hă, mulţi ani," a zis Dan frecându-şi barba.

* Trimitere la celebrul poem al lui Samuel T. Coleridge, Kubla Khan.

poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul marinarului

"Duoamne,-"a zis gagiu' de pe Coasta Barbară* –
Aia chiar a dansat cu mine, frăţioare –
"E adevărat că Larry, Larry cel tânăr,
A căzut peste copastie-n mare"?

Ş'-am spus tipei, " O, da, i-adevărat,
Sărmanu' Larry s-a înecat, era marea furioasă"
"Duoamne," a zis gagiul de pe Coastă, "mare ghinion!
Bietu' flăcău mai avea oleacă ş-ajungea acasă!"

Viorile cântau pe ţărm
Ş' dansatorilor le plutea-n vânt părul,
Ş' "Duoamne," a zis gagiu', curva de pe Coastă:
"E trist, dacă ăsta-i adevărul!"

Ş'-a tremurat o buză, ş-a lepădat o lacrimă sărată
Pe fard ş' pe rimel;
Ş' muzica înfiora spuma-n halbele de bere,
Ş' râsetele se-nălţau până la cer.

[...] Citeşte tot

poezie de Bill Adams din VÂNTUL ÎN VELELE GABIER (1931), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!